Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cancerul la maxilar, tratat prin operaţie

Un bărbat de 50 de ani, diagnosticat cu cancer, şi-a salvat viaţa datorită unei intervenţii chirurgicale prin care i s-a scos jumătate din cerul gurii şi din maxilar. O aftă în cerul gurii, aparent banală şi ...

Share

Ramona Samoila 0 comentarii

26.04.2010 - 20:57
Un bărbat de 50 de ani, diagnosticat cu cancer, şi-a salvat viaţa datorită unei intervenţii chirurgicale prin care i s-a scos jumătate din cerul gurii şi din maxilar.

O aftă în cerul gurii, aparent banală şi nedu-reroasă, care nu mai trecea nici la un an de la apariţie. Medicii stomatologi pe care i-a consultat Vasile i-au spus să stea liniştit, că e vorba de o simplă umflătură de la o infecţie a măselei de minte. „Într-un târziu, am început să bănuiesc despre ce e vorba în timp ce stăteam de vorbă cu un prieten", îşi aminteşte Vasile. La recomandarea unui prieten, bărbatul a ajuns la Spitalul de chirurgie oromaxilo-facială din Bucureşti, unde, în urma unei tomo-grafii, medicii i-au spus că are cancer la maxilar şi că trebuie operat.

 

Intervenţie de două ore

Operaţia a durat aproximativ două ore. „Intervenţia constă în scoaterea unei jumătăţi a maxilarului superior şi a unei jumătăţi din cerul gurii. Spaţiul liber se acoperă cu o proteză din acrilat, un material care imită culoarea gingiei. Proteza este mobilă şi trebuie spălată după fiecare masă", explică prof. dr. Alexandru Bucur, şeful Clinicii de chirurgie maxilo-facială din cadrul Spitalului de chirurgie oro-maxilo-facială din Bucureşti, medicul care l-a operat pe Vasile.

Primele zile după operaţie n-au fost uşoare pentru Vasile. „Nu trebuia să mă infectez de la mâncare, aşa că trebuia să fiu hrănit prin furtun. Am ţinut furtunul şase-şapte ore după operaţie, apoi n-am mai rezistat. Aveam tot timpul senzaţia că vărs. Am zis că mai bine mor decât să stau cu furtunul. A doua zi m-a văzut medicul, l-a pufnit râsul şi m-a întrebat dacă vreau să mă duc acasă. I-am răspuns afirmativ şi a spus că mă lasă dacă-i promit că mă în-torc în fiecare zi pentru a schim-ba pansamentul", povesteşte Vasile. La început se hrănea mai mult cu lichide şi mâncare pasată, dar încet-încet a început să revină la regimul normal.

 

„Săracul, se duce!"

La o lună şi jumătate după operaţie, Vasile a trebuit să facă radioterapie pentru ca boala să nu recidiveze şi a ales să meargă la Viena. Iniţial, medicii austrieci i-au spus că nu are nevoie de acest tip de tratament. „S-au răzgândit după ce au citit despre un studiu american realizat pe 100 de pacienţi, din care 50 au făcut radioterapie, iar 50 - nu. La doi dintre cei care n-au făcut radioterapie boala recidivase", spune Vasile, care a făcut 30 de şedinţe de radioterapie.

După a doua şedinţă nu mai simţea gustul mâncării, iar gura i se usca la fiecare cinci minute. Trebuia să bea apă în-continuu, iar noaptea ajungea să consume până la cinci litri de lichide. Slăbise, imunitatea îi era scăzută şi mânca mai mult lactate, supe şi cereale. „Lumea îşi dădea coate şi parcă zicea: «Saracul, se duce!»", îşi amin-teşte Vasile zâmbind.

Radioterapia l-a costat 8.000 de euro, iar încă 4.000 de euro le-a dat pe rezonaţă magnetică, tomografii şi diverse teste pen-tru a vedea dacă poate face tratamentul. Acum, Vasile se simte bine, iar o dată la câteva luni face RMN. Anual, îşi face analizele la plămâni şi la ficat pentru a descoperi din timp dacă boala nu-i afectează aceste organe.

 

Lipsa vitaminelor A şi D este periculoasă

Alcoolul, tutunul, cauzele genetice şi radiaţiile solare sunt printre factorii principali care duc la apariţia cancerului maxilar. „Mai sunt şi factorii nutriţionali. Lipsa vitaminelor A şi D, implicate în structurile epiteliale şi care se găsesc în peşte, legume sau fructe, este un factor de risc. Majoritatea pacienţilor cu astfel de pro-bleme provin din medii sociale precare, unde alimentaţia este săracă. De asemenea, sub influenţa stresului, terenul genetic poate suferi mutaţii la nivel celular care să cauzeze cancer. De regulă, dacă nu există acest teren genetic, e puţin probabil ca boala să apară", explică profesorul Alexandru Bucur.

Vasile crede că s-a îmbolnăvit din cauza stresului. „Cu un an înainte, am avut o perioadă stresantă. Nu dormeam bine, eram vlăguit din cauza muncii. După operaţie, am renunţat la partea care mă stresa", spune bărbatul. 

 

Majoritatea bolnavilor vin la spital prea târziu

Peste 4.400 de bolnavi cu cancer s-au prezentat la Spitalul de chirurgie maxilo-facială din Bucureşti în ultimii zece ani. Dintre aceştia, peste 2.800 nu au putut fi operaţi. „Mulţi dintre ei vin în stadii inoperabile, când se face o radio-chimioterapie paliativă. Cu cât un pacient vine mai din timp la medic, cu atât tratamentul este mai puţin mutilant, durata de supravieţuire este mai mare, iar costurile mai mici", spune Alexandru Bucur. Îngrijirile medicale în spital pentru un bolnav care a fost operat ajung la 900 de lei pe zi, bani decontaţi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Cancerul din regiunea feţei şi a gâtului reprezintă între 2 şi 4% din totalul tumorilor canceroase ale organismului. La cinci ani de la operaţie, rata de supravieţuire a bolnavilor este mai mică de 40%. „În extremitatea cefalică, vascularizaţia este extrem de abundentă. Aici sunt cei mai numeroşi ganglioni şi o inervaţie bogată. Tumoarea duce frecvent la metastaze locoregionale în ganglionii aferenţi capului şi gâtului, dar şi la metastaze la distanţă în diverse organe precum plămâni, ficat, creier sau oase. Cauzele bolii rămân şi după operaţie", afirmă Alexandru Bucur. Rata de supravieţuire ar putea creşte semnificativ cu ajutorul terapiei genetice, care în prezent se află abia în stadiu experimental.


Rata de supravieţuire ar putea creşte semnificativ cu ajutorul terapiei genetice, care în prezent se află abia în stadiu experimental. Medicul Alexandru Bucur scoate partea afectată de cancer a maxilarului

Citește totul despre:

Comentarii

loading...