Virusul West Nile, tot mai ameninţător în România. Cinci oameni au murit, după ce au căzut victime înţepăturii țânțarilor. Ce recomandă specialiştii

Cinci români au decedat din cauza virusului West Nile, iar alte 58 de persoane au fost diagnosticate din luna mai până în prezent, după ce au fost înţepate de ţânţarul care transmite acest virus periculos. fiind aproape dublu faţă de cel din 2015, când s-au înregistrat 32 de cazuri, dintre care un deces.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 13.09.2016 - 22:04

Cinci români au decedat din cauza virusului West Nile, iar alte 58 de persoane au fost diagnosticate din luna mai până în prezent, după ce au fost înţepate de ţânţarul care transmite acest virus periculos. fiind aproape dublu faţă de cel din 2015, când s-au înregistrat 32 de cazuri, dintre care un deces.

18 cazuri de infecție cu virus West Nile au fost confirmate în ultima săptămână în România, conform unui raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. Astfel, INSP precizează că, în perioada 1 mai — 9 septembrie, 58 de persoane au fost diagnosticate cu virusul West Nile, numărul deceselor fiind de 5. Dintre persoanele decedate în cele patru luni, două au fost din Ialomița și câte una din Iași, Mureș și București.

Potrivit CNSCBT, 27 dintre persoanele infectate în sezonul 2016 cu virusul West Nile sunt de sex masculin, iar 31 de sex feminin. Cele mai multe cazuri, 20, au fost înregistrate în grupa de vârstă 70-79 de ani, câte nouă la grupele 60-69 de ani şi peste 80 de ani. Alte şase cazuri au fost la grupa de vârstă 50-59 de ani, cinci la grupa 40-49 de ani, câte patru la grupele 20-29 ani şi 30-39 de ani şi un caz la grupa 15-19 ani.

Pe grupe de vârstă, situația se prezintă astfel: cele mai multe persoane infectate cu acest virus — 20 — fac parte din grupa de vârstă 70 — 79 de ani, 9 persoane de 80 de ani și peste, 9 persoane cu vârste între 60 — 69 de ani, 6 persoane între 50 — 59 de ani, 5 persoane între 40 — 49 de ani, 4 persoane între 30 — 39 de ani, 4 persoane între 20 — 29 de ani și o persoană cu vârsta până în 19 ani. 

În ceea ce privește distribuția pe județe, au fost înregistrate: în București — 12 cazuri, Bacău — 3, Brăila — 12, Dolj — 3, Galați — 4, Giurgiu — 1, Ilfov — 5, Ialomița — 5, Iași — 4, Mehedinți — 1, Mureș — 1, Olt — 2, Prahova — 2, Tulcea — 1, Teleorman — 1, Vâlcea — 1.

Ce recomandări fac specialiștii

Cea mai uşoară metodă de prevenire a infectării este evitarea îepăturilor de ţântar. Medicii recomandă oamenilor să evite expunerea la țânțari purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, să utilizeze substanțe chimice repelente de țânțari, să împiedice pătrunderea insectelor în casă (plase de protecție), să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer.

Virusul West Nile, răspândit pe patru continente 

Virusul a fost descoperit pentru prima dată în anul 1937 în districtul West Nile din Uganda. Interesul experţilor faţă acest virus a crescut în momentul în care a fost depistat în Statele Unite, în News York City, în 1999, cand au fost confirmate 66 de cazuri, soldate cu şapte morţi. În anul 2002, au fost raportate un total de 480 de cazuri, dintre care 24 de decese. Ulterior, în mai puţin de un an, virusul s-a extins în peste 11 state de-a lungul Coastei de Est. 

 în anul 1999, virusul West Nile a fost depistat doar în Africa, Asia, Orientul Mijlociu, şi extrem de rar în Europa. Specialişti spun că virusul West Nile poate declanşa epidemii sezoniere în lunile de vară şi toamnă.

Simptomele contractării virusului

În perioada de incubaţie - de regulă, pacienţii dezvoltă simptomele după 3 - 14 zile de la contactarea virusului (înţepătura ţânţarului).

Organismul uman răspunde diferit în urma contractării virusului, in ceea ce priveste simptomatologia; însă manifestările severe de boală (meningita sau encefalita) apare la aproximativ 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile: 
- febră puternică;
- dureri de cap;
- rigiditate la nivelul gâtului;
- stupoare, insensibilitate, amuţire;
- dezorientare;
- comă;
- tremor şi convulsii;
- slăbiciune musculară;
- pierderea vederii;
- amorţeală şi paralizie;

Medicii atrag atenţia că simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente.

Citește totul despre:

Comentarii