Numărul româncelor care decid să aibă primul copil după această vârstă s-a dublat în ultimul sfert de secol. Acest trend caracterizează lumea modernă, în care multe tinere se ghidează după deviza “Mai întâi mă ocup de carieră, îmi iau o casă şi apoi fac şi un copil“.
La fiecare o mie de femei care nasc pentru prima dată în România, 28 au între 35 şi 39 de ani, în timp ce cinci au între 40 şi 45 de ani. Spre comparaţie, în anul 1990, 14,6 din 1.000 de copii care se năşteau ca fiind primii copii ai unor femei erau aduşi pe lume de mame cu o vârstă cuprinsă între 35 şi 39 de ani.
Odată cu vârsta înaintată a mamei, scăpăm poate de grija aspectului financiar, dar întâmpinăm numeroase alte probleme, deloc de neglijat. De menţionat ar fi riscurile unei sarcini după vârsta de 35 de ani – de la riscul de avort spontan şi de naştere prematură, la riscul de malformaţii. De exemplu, riscul de Sindrom Down creşte considerabil.
„Dacă la 30 de ani statisticile indică o probabilitate de 1 caz la 1.000 de sarcini, la 35 de ani riscul este de 1 din 400, pentru ca la 40 de ani el să fie estimat la 1 din 100. Asta dacă ajungem să obţinem o sarcină, pentru că marea problemă a pacientelor ajunse la 38-40 de ani o constituie rezerva ovariană scăzută şi o probabilitate mică de a avea un copil pe cale naturală. Aici intervin procedurile de reproducere umană asistată“, a declarat dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.
Trei persoane întreabă zilnic de fertilizare
În România, Subprogramul Naţional de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer a fost reluat în 2015. Potrivit datelor furnizate anul trecut, cele 13 clinici intrate în program au primit, în medie, 30 de cereri pe lună, în timp ce numărul procedurilor decontate la un cuantum de 6.188 lei pentru o singură procedură a fost de 850.
„Noi am terminat de multă vreme fondurile, încă din noiembrie anul trecut. Nu am mai putut prelua niciun dosar şi am aşteptat finanţarea pentru anul în curs. Din păcate, până acum nu există nicio decizie luată în acest sens. Nu putem decât să îndrumăm cuplurile interesate să urmărească deciziile luate la nivel ministerial şi să intre în procedură atunci când va fi posibil. Cererea este foarte mare.
Două-trei persoane întreabă zilnic despre programul naţional. Să nu uităm totuşi că niciodată suma decontată nu a fost suficientă, ea neacoperind medicaţia necesară şi analizele, şi nici că limita de vârstă pentru ca viitoarea mamă să fie admisă este de 40 de ani“, susţine dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.
Proiectul privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 cuprinde Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer, ca parte din Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, documentul fiind în dezbatere publică, la Ministerul Sănătăţii, până pe 6 aprilie a.c.
Teste suplimentare pentru anomalii fetale
Conform statisticilor, șansele unei femei de a rămâne însărcinată în mod natural la 40 de ani sunt de 20%, în timp ce la vârsta de 45 de ani se micșorează până la 5%. Explicaţia experţilor este simplă: odată cu înaintarea în vârstă numărul de ovocite scade semnificativ și odată cu el și fertilitatea. Și nu doar numărul de ovocite afectează fertilitatea, ci și calitatea acestora. Astfel, după vârsta de 40 de ani, ovulele ce urmează a fi eliberate lunar de către ovare sunt mult mai predispuse la a avea probleme structurale. Este vorba de o serie de anomalii cromozomiale care pot crește riscul de avort spontan și de apariţie a malformațiilor congenitale.
De aceea, o sarcină apărută la 40 de ani necesită analize suplimentare, fiind recomandate dublul și triplul test. Potrivit specialiştilor, dublul test este efectuat în primul trimestru de sarcină. Cu ajutorul acestuia, se urmărește riscul de apariție a Sindromului Down și a altor anomalii genetice (ca de exemplu trisomie 13 sau 18).
Triplul test se efectuează în al doilea trimestru de sarcină și urmărește identificarea riscului de Sindrom Down la naștere, de defect de tub neural (un orificiu în măduva spinării și creier), de trisomie 18 sau pentru Sindromul Smith-Lemli-Opitz (în cazul în care gravida a mai prezentat sarcini anterioare cu anomalii fetale).
În cazul în care primele teste de screening prenatal indică un risc crescut de anomalii cromozomiale, medicii recomandă și amniocenteză, o metodă invazivă de diagnostic al anomaliilor fetale, în cadrul căreia se prelevează şi se analizează lichidul amniotic.
