Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Se cere introducerea taxei pe dulciuri și băuturi carbogazoase. O organizație a pacienților din România vrea alinierea țării noastre la trendul mondial

Asociaţia “Colegiul Pacienţilor” solicită Guvernului, prin instituţiile abilitate, taxarea urgentă a produselor cu conţinut mare de zahăr. Taxa pe băuturi și alimente cu adaos ridicat de zahăr se află în dezbatere publică în multe ţări dezvoltate, necesitatea introducerii ei fiind susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru descurajarea dietelor nesănătoase și compensarea costurilor economice tot mai mari pentru tratamentul bolilor provocate de obezitate.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 10.04.2017 - 11:15

 Asociaţia “Colegiul Pacienţilor” solicită Guvernului, prin instituţiile abilitate, taxarea urgentă a produselor cu conţinut mare de zahăr. Taxa pe băuturi și alimente cu adaos ridicat de zahăr se află în dezbatere publică în multe ţări dezvoltate, necesitatea introducerii ei fiind susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru descurajarea dietelor nesănătoase și compensarea costurilor economice tot mai mari pentru tratamentul bolilor provocate de obezitate.

Președintele “Colegiului Pacienţilor”, Cristian Sas, care conduce o mare reţea de clinici private din România, propune această taxă și pentru România, în condiţiile în care, în Europa, deocamdată doar Marea Britanie intenţio-nează să o introducă din 2018. Cristian Sas argumentează pentru “România liberă” că această taxă ar putea consolida bugetul destinat decontării analizelor și tratamentelor din sistemul asigurărilor de sănătate.

RL: Care sunt argumentele în favoarea introducerii acestei taxe?

Cristian Sas: Lucrurile sunt relativ simple. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de câţiva ani, a emis o recomandare către ţările lumii în vederea introducerii unei astfel de politici care ar aduce două beneficii mari, în România, mai ales. Pe de-o parte, avem un sistem public de sănătate care este foarte subfinan-ţat - și nu este subfinanţat pentru că nu vrea cineva să-i dea bani, ci pentru că, pur și simplu, nevoile noastre sunt la nivel european, dar resursele sunt la nivel românesc.

Prin urmare, noi considerăm că o astfel de taxare ar aduce niște resurse suplimentare la bugetul Ministerului Sănătăţii și ar permite, de exemplu, eliminarea plafoanelor pentru analizele de laborator și imagistică, creșterea valorii punctului pentru medicii de familie, care ne pleacă pe capete în străinătate  și am ajuns să avem cel mai mic număr de medici la 100.000 de locuitori din Europa. De cealaltă parte, taxarea acestor produse va da un semnal puternic oamenilor, care vor conștientiza că astfel de produse nu sunt sănătoase. Acest lucru s-a întâmplat cu ţigările, cu alcoolul; zahărul este următorul pas.

Aceasta a fost gândirea noastră când am venit cu această propunere, pentru că toate întâlnirile de la minister se soldează cu replica “nu sunt bani”. Păi, gândiţi-vă cum este în ziua de azi - o grămadă de pacienţi se duc la clinici, la centre medicale, la medic, trebuie să-și facă o analiză (de exemplu, de diabet) pentru că au consumat foarte multe produse cu zahăr, dar în mod paradoxal nu există fondurile necesare.

„Este vorba de o recomandare a OMS“

Nu cumva este posibil să vă loviţi de o reacţie puternică de opoziţie din partea opiniei publice? Vor fi mulţi care vor spune că și alimentele cu conţinut mare de grăsimi trans și acizi grași sau alte produse cu conţinut mare de sare ne îmbolnăvesc. Atunci, ar trebui să suportăm taxe suplimentare pentru tot ce consumăm?
Cu siguranţă nu este chiar așa de simplu. Aici vorbim de o recomandare a OMS și sigur au fost făcute studiile de impact necesare dacă au ajuns să recomande statelor lumii să adopte o asemenea politică. Zahărul creează foarte multe probleme, zeci de mii de români mor anual din cauza problemelor legate de diabet, obezitate, probleme cardiace ș.a.m.d., toate având ca origine o alimentaţie foarte generoasă în zaharuri și grăsimi. 

Și totuși, nu ar fi mult mai simplu să se facă educaţie sanitară în școli pentru prevenţie, copiii să înveţe de mici că aceste produse le fac rău, decât să mai punem o taxă pe spinarea românilor, care oricum sunt împovăraţi de multe alte taxe și puterea de cumpărare în România este cu mult sub nivelul altor ţări europene care își pot permite o astfel de taxă?
Educaţia în școli necesită bani, iar România se învârte într-un cerc vicios. Avem cele mai ieftine produse, cele mai ieftine servicii, dar vrem să avem salarii și un nivel de trai ca în Europa. Nu există această variantă. Dacă România vrea să ajungă la nivelul vecinilor ei din UE, trebuie să se comporte ca atare. Vorbim de produse care sunt neesenţiale - băuturi carbogazoase, de exemplu. Și, de fapt, acesta este semnalul de alarmă pe care îl trage OMS: nu numai că trăiești mai bine, dar îi faci un bine și bugetului statului, fiindcă, scăzând patologia pe care o generează aceste consumuri, statul poate să cheltuiască acei bani în alte zone.  

„Este un trend la nivel mondial“

Această argumentaţie a mai fost folosită și în cazul altor inițiative. Dar aţi făcut un calcul, câţi bani s-ar strânge din această nouă taxă? 
Nu cred că este rolul nostru. Noi, ca organizaţie, am sesizat că există o recomandare OMS și, sincer, credem că Ministerul Sănătăţii are nevoie de resurse suplimentare. Dacă vă uitaţi ce dezastru este în sistemul de sănătate, acest lucru nu este numai din cauza unor incompetenţi, este și din cauza lipsei acute de fonduri.

În câte ţări europene există o astfel de taxă?
Noi știm că în Anglia va intra în vigoare anul viitor, știm că în anumite state din SUA este implementată această taxă. Deci este un trend la nivel mondial și este o luptă contra obezităţii.

„Sunt sute de mii de diabetici“

La acest moment există în Europa o astfel de taxă? Probabil aţi făcut un studiu comparativ când aţi lansat această iniţiativă.
Nu deţin această informaţie și nu are relevanţă, pentru că nevoile de finan-ţare ale sistemului sanitar din România sunt mult mai mari decât ale Austriei sau Germaniei. Germania alocă 4.000 de euro pe an pe cap de locuitor pentru sănătate, România alocă 400. Despre ce vorbim? Noi suntem într-o situaţie mult mai disperată, nu cred că spitalele și clinicile din România arată precum cele din Germania, ca să aplicăm un model ca la ei. Noi trebuie să fim cu un pas înainte în a atrage surse de finanţare și a stopa consumul iraţional de resurse. Gândiţi-vă că, în acest moment, pacienţii care dezvoltă diabet consumă medicamente decontate de Casa de Asigurări de Sănătate din taxele dumneavoastră și sunt sute de mii de bolnavi.

„Comparați elevii de acum 15 ani cu cei de azi"

Ce șanse îi daţi acestui proiect?
Dacă mă uit la zecile de mii de români care nu au acces la analize, în fiecare lună, și care ajung să dezvolte patologii care le pun viaţa în pericol, cred că o astfel de iniţiativă, dacă ar rezolva în paralel problema plafoanelor pe laborator și imagistică, va fi bine primită de populaţie. Probabil companiile care produc aceste alimente vor fi nemulţumite de impact, dar acesta va fi limitat. Poate la început se vor supăra unii, dar vor începe să studieze și își vor da seama că în felul acesta își otrăvesc propriul organism. În plus, efectul educaţional al acestei taxe nu cred că trebuie subminat. Uitaţi-vă la copiii din școli, luaţi o poză de acum 15 ani și luaţi o poză cu o clasă de copii din ziua de azi și veți rămâne uimiţi.  

Asociaţia „Colegiul Pacienţilor“ a fost înfiinţată în urmă cu trei ani, cuprinde 4.000 de membri și are filiale în șapte judeţe din România.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...