Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Românii devin tot mai grași. Tratamentul chirurgical al obezităţii, vital pentru persoanele cu risc

Mai mult de jumătate dintre adulţi sunt supraponderali, iar cele mai recente statistici relevă faptul că răspândirea obezităţii nu a scăzut deloc faţă de ultimii ani. Un nou studiu care evaluază percepțiile și atitudinile românilor cu privire la alimentație și la problemele de greutate, realizat de Ponderas Academic Hospital, arată că românii declară într-o măsură destul de mare că mănâncă sănătos și fac sport.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 23.11.2017 - 13:07

Mai mult de jumătate dintre adulţi sunt supraponderali, iar cele mai recente statistici relevă faptul că răspândirea obezităţii nu a scăzut deloc faţă de ultimii ani. Un nou studiu care evaluază percepțiile și atitudinile românilor cu privire la alimentație și la problemele de greutate, realizat de Ponderas Academic Hospital, arată că românii declară într-o măsură destul de mare că mănâncă sănătos și fac sport.

Cu toate acestea, peste 55% din populația adultă a României se confruntă cu kilogramele în plus, în creștere cu 5 procente față de studiul desfășurat în 2013 de Centrul de Excelență în chirurgie bariatrică. Totodată, kilogramele în plus au început să apară în ultimii 5 ani pentru 40% din românii cu probleme de greutate, iar un sfert dintre respondenţi se confruntă cu surplusul de kilograme de peste un deceniu.

Un milion de români mănâncă doar o dată pe zi

Deşi majoritatea oamenilor declară că mănâncă destul de sănătos, o serie de greşeli ce favorizează instalarea obezităţii sunt identificate în alimentaţia românilor. Spre exemplu, cu privire la mesele din timpul unei zile, aproape 1 milion de români mărturiseşte că apucă să mănânce doar o singură masă/zi, în timp ce alţi aproximativ 400.000 de adulţi au mai mult de 6 mese într-o singură zi. Micul dejun, considerat de către nutriţionişti cea mai importantă masă a zilei, este omis de către 35% din români. Aceştia amintesc că sar de obicei peste micul dejun, însă când vine vorba de cină, pentru 22% din populaţie cină este principala masă a zilei. Mai mult decât atât, peste 90% din oameni recunosc că reuşesc să mănânce abia după ora 18.00.

Produsele de patiserie, preferate

Printre alimentele consumate zilnic de către români se află carnea, pâinea, legumele şi fructele. Dulciurile şi produsele de patiserie sunt şi ele printre opţiunile de zi cu zi pentru 40% din români. Când vine vorba de consumul produselor tip fast-food, aproape 12% din respondenţi aleg să mănânce acest tip de mâncare cel puţin 1 dată pe săptămână. Sportul apare de câteva ori pe săptămână în activitatea a mai puţin de jumătate dintre respondenţi, în timp ce 38% din români declară că nu practică deloc sport, iar alţi 22% nu fac sport mai mult de o dată pe săptămână, potrivit studiului realizat de Ponderas Academic Hospital.

„Obezitatea este o boală deja larg răspândită la nivel mondial, specifică secolului actual, ca atare suntem în permanență preocupaţi de evoluţia afecţiunii şi la nivelul ţării noastre. În cali-tate de Centru de Excelenţă în chirurgia obezităţii, ne dorim să înţelegem din ce în ce mai bine comportamentul alimentar al românilor astfel încât să putem veni în sprijinul pacienţilor cu informaţii potrivite şi să continuăm să tragem un semnal de alarmă asupra problemei obezităţii în România. Datele studiului efectuat ne arată ce obiceiuri defectuoase atrag cu sine kilograme în plus pentru români de la un an la altul”, explică prof. dr. Cătălin Copăescu, fondatorul chirurgiei obezităţii laparoscopice în România.

De altfel, pe lângă diete personalizate recomandate de nutriţionişti, mulţi români apelează la măsura radicală de a scăpa de grăsimea în exces, fie că este vorba de operaţii de micşorare a stomacului sau de montare a unui inel gastric. „Interventiile bariatrice sunt realizate laparascopic, astfel incat pacientul nu sufera nicio taietura, decat mici incizii milimetrice la nivelul tegumentului. Recuperarea este foarte ușoară, ea poate dura de la 48 de ore până la 72 de ore, în funcție de fiecare pacient și de tipul operației la care a fost supus. În urma intervenției, pacienții pot ajunge să elimine, în medie, până la 80% din excesul ponderal și să își mențină greutatea obținută pe termen nedeterminat”, declară dr. Copăescu, care, în urmă cu 6 ani, a pus bazele singurului spital din România specializat în chirurgie bariatrică, care a devenit, între timp, singurul Centru de Excelență în chirurgia obezităţii din Europa de Est, peste 7.000 de persoane beneficiind de intervenţii chirurgicale pentru tratarea acestui flagel. 

5 tipuri de intervenţii bariatrice:

1. Micşorarea stomacului

Cunoscută şi sub denumirea de gastric sleeve sau gastrectomie longitudinală, acest tip de intervenţie presupune secţionarea stomacului de-a lungul lui, îndepărtând aproximativ 80% din volumul acestuia. Avantaj: se elimină până la 70% din excesul ponderal, contribuie la ameliorarea afecţiunilor metabolice asociate obezităţii (diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială şi steatoza hepatică).

2. Inel gastric

Această intervenţie chirurgicală constă în montarea unui inel de silicon ajustabil (inel gastric), care împarte stomacul în două porţiuni inegale. Cu cât stomacul este mai strangulat de acest inel, cu atât trecerea alimentelor se va face mai lent şi ajută la pierderea în greutate. Avantaj: nu se secţionează nicio porţiune a aparatului gastric, iar inelul poate fi îndepărtat cu uşurinţă, caz în care stomacul va reveni treptat la dimensiunile anterioare.

3. By-pass gastric

Este o procedură care presupune separarea unei mici porţiuni a stomacului faţă de restul lui, acestea nefiind legate în niciun fel. Pentru a asigura tranzitul digestiv, la stomacul mic format se conectează o parte din intestin. În urma acestei intervenţii, alimentele vor ajunge numai în partea superioară a stomacului, apoi se vor duce către intestin. Avantaj: permite consumul neselectiv de alimente, deoarece nu se realizează absorbţia grăsimilor şi zaharurilor. Şi în cazul by-pass-ului gastric se consumă puţine alimente, iar senzaţia de sațietate se instalează rapid.

4. Plicătura gastrică

Aceasta este considerată cea mai modernă operaţie în chirurgia bariatrică şi metabolică şi constă în efectuarea şi coaserea unor pliuri în peretele gastric. Cu alte cuvinte, se micşorează stomacul prin coaserea unei porţiuni din el, fără implanturi sau agrafe metalice. Avantaj: se elimină între 40 şi 70% din excesul ponderal în decursul primului an de la operaţie. Pe lângă scăderea în greutate, plicătură gastrică contribuie şi la ameliorarea afecţiunilor asociate obezităţii: diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, steatoză hepatică.

5. Diversia bilio-pancreatică

Este cel mai complicat tip de intervenţie chirurgicală, recomandat doar în situaţiile în care celelalte patru tipuri de operaţii bariatrice nu funcţionează. Procedura constă în eliminarea gastrică aproape totală şi conectarea la zona distală a intestinului subţire. Astfel, alimentele consumate în cantitate redusă ocolesc cea mai mare parte a intestinului subţire. Avantaj: pacientul slăbeşte spectaculos, până la 90% din surplusul de greutate.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...