Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România, locul 1 în Europa la mortalitate din cauze cardiovasculare. O nouă şansă pentru pacienţi propusă de specialişti

Primul site care îşi propune o abordare internaţională a problematicii afecţiunilor cardiace şi vasculare atât pentru personalul medical, autorităţi, cât şi pentru pacienţi a fost lansat la Bucureşti. Este vorba de un portal de informare pentru toţi cei interesați de ceea ce se întâmplă în domeniu, atât în ţară, cât şi în străinătate, în ceea ce priveşte procedurile, terapiile dar şi legislaţia: www.bolicardiovasculare.ro.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 30.06.2016 - 11:37

Primul site care îşi propune o abordare internaţională a problematicii afecţiunilor cardiace şi vasculare atât pentru personalul medical, autorităţi, cât şi pentru pacienţi a fost lansat la Bucureşti. Este vorba de un portal de informare pentru toţi cei interesați de ceea ce se întâmplă în domeniu, atât în ţară, cât şi în străinătate, în ceea ce priveşte procedurile, terapiile dar şi legislaţia: www.bolicardiovasculare.ro.

România - numarul 1 la mortalitate. Expertiză internaţională, aplicabilă local

Raportul din 2015 al Băncii Mondiale arată că România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populației din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 108.9 decese la 100.000 de locuitori, față de media UE (43.8 la 100.000 de locuitori). De asemenea, bolile cardiovasculare reprezintă cauza numarul 1 de deces în țara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional.

Următoarea cauză de deces din top cinci este cancerul. Ca ordin de mărime, toate tipurile de cancer reunite ajung la un procent de 20 % din mortalitatea totală, mult mai puțin față de cei 57% numai prin maladii cardiovasculare, în timp ce urgențele traumatice reprezintă doar 5.6% din totalul deceselor, iar bolile infecțioase numai 1 %.

Bugetul alocat de către CNAS pentru toate programele sale curative de boli cardiovasculare este de 14 de ori mai mic decât cel alocat programelor de oncologie. Însă, paradoxal, în fiecare an bugetul alocat bolilor cardiovasculare instituțiilor de stat, care au exclusivitate în derularea acestor programe, nu este niciodată consumat.

Astfel, deși afecțiunile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România, statul alocă din fonduri publice o sumă de 14 ori mai mică decât cea alocată pentru afecțiunile oncologice și de 8 ori mai mică decât cea alocată pentru dializă. Tratamentul principalei surse de mortalitate din țara noastră primește doar 4.5% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Prioritate în strategia națională 2016 – 2020

Societatea Română de Chirurgie Vasculară, Comisiile consultative de Chirurgie Cardiovasculară și Cardiologie din cadrul Ministerului Sănătății, Societatea Română de Chirurgie Endovasculară, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Asociația pentru Sprijin Medical au organizat, la București, o conferință internațională de advocacy privind finanțarea afecțiunilor cardiovasculare în România - „Accesul pacienților la proceduri cardiovasculare în România”. Este vorba de o campanie pe termen lung, care are drept scop transformarea afecțiunilor cardiovasculare în prioritatea strategiei naționale în domeniul sănătății.

Dr Victor Costache, preşedintele Comisiei consultative de chirurgie cardiovasculară din cadrul Ministerului Sănătăţii crede că astfel se pun pe tapet unele dintre soluțiile imperios necesare schimbării situației date, "soluții precum: realocarea echitabilă a fondurilor distribuite în cadrul programelor curative pentru tratarea nediscriminatorie a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare; ameliorarea cotațiilor cazurilor decontate atât de programele de cardiologie, cât și de cele de chirurgie cardiacă adult congenital sau chirurgie vasculară, nu neapărăt după sumele care se alocă în vestul Uniunii Europene, dar măcar după modelul colegilor din Bulgaria sau Republica Moldova; stoparea discriminării centrelor medicale nou create de către sistemul de asigurări de stat și respectarea principiului de bază din Legea Sănătății, conform căruia banul urmează pacientul, oferind astfel accesul echitabil al pacienților din România la toate structurile medicale de profil, fără ca pacienții români asigurați să mai plătească sume foarte mari pentru dreptul la viață”.

La eveniment au fost prezente nume sonore ale medicinei internaționale, din Europa și SUA, care au prezentat modelele deja funcționale din țările lor, unde pacienții au acces ușor la procedurile cardiovasculare. Toţi aceşti specialişti s-au oferit să fie ambasadori în proiect ai pacienţilor în faţa autorităţilor.

“Parteneriatele public private aduc beneficii în primul rând pacienţilor, dar şi comunităţii şi mediului academic”. prof dr Ioan Bondrea, rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu

"Rolul chirurgiei vasculare devine unul tot mai important şi numărul procedurilor de chirurgie vasculară a crescut în ultimii 10 ani de peste 4 ori. La fel se întâmplă în cazul bolilor venoase". prof dr Mihai Ionac, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Vasculară

Cauze

România are una din cele mai mari prevalenţe a fumatului în lume, suntem în zona roşie a hipertensiunii arteriale (HTA), suntem într-o zonă foarte avansată a prevalenţei diabetului, a prezenţei colesterolului crescut în sânge şi suntem asemănători cu Africa Subsahariană în ceea ce priveşte numărul de medici. Astfel, în România, sunt circa 700.000 de pacienţi, ceea ce înseamnă 9.000 de pacienţi la un medic, adica 36 de pacienţi pe zi pentru un specialist în chirurgie vasculară - atrage atenţia dr Victor Costache, care spune că o problemă este şi modul depăşit în care chirurgii cardiovasculari sunt antrenaţi, raportat la ceea ce se întamplă în Europa.

România este singura ţară din Europa în care speranţa de viaţă se deteriorează continuu. 58% din decesele românilor sunt provocate de bolile cardiovasculare, principala cauză fiind accesul inechitabil al populaţiei la o infrastructură de sănătate şi la tehnologiile moderne din medicină. Din 17.000 de proceduri chirurgicale cardiovasculare care ar trebui efectuate, CNAS finanţează doar 5.600!. Spre comparaţie, în ţările din vestul Europei suma medie alocata unui caz chirurgical este de aproximativ 18.000 de euro, în vreme ce în Râmania, statul alocă o sumă de 10 ori mai mică, între 1.800-1.200 de euro. Chiar şi în Bulgaria şi Republica Moldova, finanţarea este de 7.000 de euro pe caz.

În plus, mai puţin de 40% din copiii cu afecţiuni cardiovasculare din România sunt operaţi în ţară din cauza programelor actuale de finanţare din domeniul sănătăţii.

Soluţii

"Ameliorarea finanţării, îmbunătăţirea calităţii actului medical şi accesul nediscriminatoriu al pacienţilor români la cele mai performante metode şi stoparea plecării din sistem a tinerilor medici" - este una dintre soluţiile propuse de prof dr Ion Popovici, preşedintele Societăţii de Cardiologie din Republica Moldova, care explică că, în prezent, în ţara sa există patru centre de chirurgie intervenţională implicate în programul de Infarct de Miocard Acut pentru care se fac decontări, pentru o populaţie de 2.500.000 de locuitori. Din acestea doar unul, Institutul de Cardiologie este de stat, celelalte 3 fiind centre private.

Părintele chirurgiei cardiovasculare, academician prof Dr. I. Pop de Popa, cel care a efectuat prima operație pe cord deschis din România, pe data de 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureș salută această iniţiativă, care poate schimba radical percepţia asupra acestei probleme majore de sănătate, în contextul în care "Specialitatea noastră era recunoscută în lume ca fiind la nivelul celorlalte ţări avansate, iar astăzi, din păcate, ne clasăm cam pe ultimele locuri. Introducerea acestor practici minim invazive este preferată atât de către pacienţi, cât şi de personalul medical. Intervenţia este mult mai puţin traumatizantă, iar recuperarea este mai rapidă, spitalizarea este mai scurtă şi este mai ieftină" - spune reputatul medic român.

Şi reţeaua de medici cardiologi pediatri este deficitară în România, iar specialitatea este total ignorată la noi în ţară, susţine medicul Viorela Cotârlă, care avertizează că mulţi copii mor în absenţa centrelor de interventie, iar multe familii nu au bani să se finanţeze până ajung în străinătate, deşi beneficiază de prevederile Formularului E 112, prin care statul poate contribui substanţial la acoperirea cheltuielilor de spitalizare din afara ţării. 

„30.000 euro pentru 100 de cazuri operate pe an în străinătate înseamă foarte mulţi bani în afară. De ce să nu operăm în România cu mortalitate de sub 2 %? La Spitalul "Marie Curie", din cele 300 de cazuri operate în doi ani şi jumătate cu colegi de la San Donato, 10 la sută sunt copii sub 3 kilograme, iar 90 la sută au sub un an. Aceştia sunt copiii pe care îi operăm şi care au probleme foarte serioase. Nu ştiu ce se va întâmpla cu medicina privată, dar îmi doresc ca toţi aceşti copii să fie operaţi în România decât în afară şi cu atât de multă cheltuială a statului. Mai bine acasă. Şi cine se demostrează mai eficinet în a gestiona banul şi mai eficient în a face mai multe intervenţii, mai rapid şi la timp, acela poate că trebuie să le facă”, a explicat dr Cătălin Cîrstoveanu, şeful Comisiei de neonatologie din Ministerul Sănătăţii, la conferinţa în care organizaţiile de profil pregătesc o campanie de durată ce are ca scop transformarea afecţiunilor cardiovasculare în prioritatea strategiei naţionale în domeniul sănătăţii.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...