Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

O nouă formă de diabet ameninţă omenirea

Una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile de pe mapamond care afectează în special populaţia adultă este diabetul zaharat. Studii recente atrag însă atenţia că o nouă formă a acestei maladii devine din ce în ce mai agresivă, iar diagnosticarea ei trebuie făcută cât mai precoce.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 08.05.2017 - 19:33

Una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile de pe mapamond care afectează în special populaţia adultă este diabetul zaharat. Studii recente atrag însă atenţia că o nouă formă a acestei maladii devine din ce în ce mai agresivă, iar diagnosticarea ei trebuie făcută cât mai precoce.

Este vorba de aşa-numitul “diabet de tip 1,5” sau diabetul autoimun latent al adultului (LADA). Experţii cer reevaluarea clasificărilor pentru toate tipurile de diabet pentru prevenirea erorilor de diagnostic.

Diabetul 1,5 are caracteristicile unei boli autoimune cu prezența auto-anticorpilor similar pentru diabetul zaharat de tip 1 și unele trăsături ale diabetului zaharat de tip 2. Medicii afirmă că boala reprezintă un tip lent progresiv autoimun de diabet care apare la vârsta adultă pe fondul distrugerii celulelor pancreatice. LADA este o formă de diabet zaharat reprezentând aproximativ 2-12% din toate cazurile de diabet. De obicei, pacienții sunt depistaţi după vârsta de 35 de ani, însă adesea sunt diagnosticați eronat ca având diabet zaharat de tip 2. Specialiştii susţin că, înainte de instituirea insulinoterapiei, controlul glicemic se realizează cu tratament specific pentru o perioadă de timp variabilă, între câteva luni sau câţiva ani.

Studiile au arătat că prevalența reală a LADA în rândul adulţilor cu diabet zaharat este 10-30% la caucazieni şi populaţiile asiatice, iar acești 
pacienți au antecedente personale sau familiale de alte boli autoimune, cum ar fi boala Graves, tiroidita Hashimoto sau boala celiacă. Literatura de specialitate precizează că, pe baza anticorpilor prezenţi la aceşti pacienţi, există două subtipuri de diabet autoimun latent: LADA tip I şi LADA tip II.

Medicul Anca Cerghizan, secretar general al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat pentru „România liberă” că există seturi noi de recomandări în ceea ce priveşte tratamentul şi îngrijirea persoanelor cu diabet, iar primordială este prevenţia, pentru că, din păcate, aceşti bolnavi ajung să fie diagnosticaţi şi la 5-7 ani după ce boala se instalează. “Cele mai expuse persoane sunt cele care au în familie cazuri de diabet. Ar fi bine ca ele să-şi verifice glicemia la un an de zile chiar şi cu un glucometru. Cei care au un risc crescut, care au kilograme în plus, care au deja hipertensiune, la orice valoare peste 100 ml a glicemiei, măsurată dimineaţa pe stomacul gol, ar trebui să se prezinte la un medic specialist”, avertizează dr. Cerghizan.  

Un stigmat la români

Aproape două milioane de români suferă de diabet zaharat, iar specialiştii susţin că mulţi dintre bolnavi evită consultul de specialitate din cauza stigmatului bolii, chiar dacă ţara noastră se numără printre statele cu cea mai mare prevalenţă din Europa, 11,6% din populaţia adultă.

Medicul diabetolog Maria Moţa a precizat pentru „România liberă” că este o adevărată epidemie de diabet în întreaga lume: „Acum suntem una dintre ţările cu cea mai mare prevalenţă, pentru că până acum câţiva ani nu au fost făcute studii clinice. Peste jumătate dintre pacienţi nu au nici un semn clinic care să-i ducă la ideea de a se explora pentru un diagnostic corect. Odată cu programul naţional de cercetare a stării de sănătate, desfăşurat în perioada 2007-2008, a crescut masiv numărul cazurilor noi de diabet zaharat diagnosticate. Dar, aruncând un ochi prin baza de date, fără a avea rigoare statistică, foarte mulţi pacienţi refuză să fie luaţi în evidenţă de teama stigmatizării. Le este teamă că îşi pierd locurile de muncă, că se vor angaja mai greu, iar o parte dintre ei nu suportă atitudinea de compătimire a celor din jur. Foarte mulţi merg la cabinete private şi refuză dispensarizarea”. 

Complicaţii

Fără un tratament adecvat şi o dietă strictă, diabetul poate provoca o serie de complicaţii grave, precum ateroscleroza, arteriopatia diabetică, insuficienţa renală, afecţiuni oculare (retinopatie) sau boli parodontale. În plus, cele mai periculoase complicații ce duc la invaliditate în aceas­tă maladie sunt la nivel macrovascular, care pot provoca cardiopatia ischemică, infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral, precum şi la nivel microvascular, afectând func­ţionarea vaselor mai mici de sânge. Astfel, un pacient care dezvoltă o neuropatie diabetică poate să ajungă chiar şi la amputație.

Totodată, apar mai frecvent infecţii ale pielii, ale tractului urinar, ale aparatului respirator sau infecţii fungice, cum ar fi candidoza.

În medie, complicaţiile tardive ale diabetului se manifestă la interval de 15-20 de ani după apariţia hiperglicemiei manifeste.    

Alternativ

Diagnostic cu ajutorul câinelui

Animalele de companie au numeroase virtuţi terapeutice pentru sănătatea psihică şi emoţională a omului, după cum au dovedit o serie de studii de-a lungul anilor. Însă, beneficiile sunt şi în planul sănătăţii fizice. De pildă, câinii pot simţi fluctuaţiile de nivel ale glicemiei în sânge în cazul diabeticilor. Astfel, în momentul când apare o criză de hipoglicemie, câinii pot detecta această problemă medicală, alertându-şi stăpânul când acesta are o scădere dramatică a glicemiei în sânge. În cazul a 65% dintre persoanele cu diabet insulino-dependent care au suferit un episod hipoglicemic, animalele de companie au reacţionat prin scâncit, lătrat, lins sau alte metode de avertizare.

Util

Criterii de diagnostic pentru LADA:

- vârsta adultă la debut, între 35 şi 60 de ani;

- prezența a cel puțin unuia dintre auto-anticorpii circulanți (GADA, ICA, IAA, IA-2A);

- independenţa de insulină inițială pentru primele șase luni;

- IMC < 25 kg/m2;

- debut cu simptome acute (poliurie, polidipsie, pierdere în greutate);

- istoric familial de boli autoimune sau diabet de tip 1.

Persoanele supraponderale şi obeze care au fost diagnosticate cu diabet de tip 2 ar putea să îşi controleze mai bine glicemia dacă îşi încep mesele cu legume şi proteine şi le încheie cu carbohidraţi, sugerează un studiu realizat în Statele Unite.

70-110 mg/dl valorile normale ale glicemiei.

1 din 2 bolnavi cu diabet nu are semne clinice de boală.

2-12% dintre cazurile de diabet sunt de tip autoimun latent.

90% din totalul pacienţilor cu diabet sunt diagnosticaţi cu diabet de tip 2.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...