Criza din spitale se acutizează. Medicii nu mai primesc sporul de doctorat. Scandalul plății gărzilor suplimentare s-a amplificat. Sindicatele par decise să blocheze sistemul cu greve și proteste

Actele normative pentru reglementarea modului de calcul al veniturilor salariale şi al volumului de muncă în privinţa gărzilor suplimentare par să nu fi rezolvat nemulţumirile cadrelor medicale, care sunt tot mai decise să recurgă la proteste şi să se regrupeze în organizaţii sindicale care să le apere drepturile la nivel naţional.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 12.09.2016 - 16:07

Actele normative pentru reglementarea modului de calcul al veniturilor salariale şi al volumului de muncă în privinţa gărzilor suplimentare par să nu fi rezolvat nemulţumirile cadrelor medicale, care sunt tot mai decise să recurgă la proteste şi să se regrupeze în organizaţii sindicale care să le apere drepturile la nivel naţional.

Cu doar trei săptă­mâni înainte de ter­menul promis de Ministerul Sănă­tăţii pentru rezol­varea crizei gărzilor din spitale, medicii ameninţă cu noi proteste, dacă nu vor fi plătiţi cel puţin dublu pentru aceste servicii suplimentare. De asemenea, ei susţin lansarea unei Uniuni Naţionale a Medicilor, care să regrupeze toate sindicatele şi organizaţiile profesionale ce le pot apăra drepturile într-un mod unitar.

Iniţiativa survine în contextul în care la mai multe spitale din ţară medicii reclamă o serie de abuzuri comise de mana­gerii unităţilor sanitare în privinţa aplicării legislaţiei în vigoare pentru noile contracte de încadrare în muncă. De exem­plu, cadrele medicale au constatat că le-au fost scoase din salariul de bază, conform statelor de plată, sporurile pentru doctorat, stabilitate şi fidelitate, care existau până la apariţia noilor reglementări impuse de Ministerul Sănătăţii. Medicii reclamă, de asemenea, faptul că, potrivit OUG 20/2016, în spitalele cu deficit de personal sunt obligaţi să facă gărzi suplimentare pentru a asigura continuitatea activităţii medicale, iar salarizarea acestor gărzi se face în continuare la nivelul anului 2009. 

Sindicatele reclamă ilegalităţi majore

Reprezentanţii Federaţiei Hipo­crat şi cei ai Sindicatului Promedica s-au reunit sâmbătă la Bucureşti pentru a discuta regruparea medicilor din toată ţara într-o uniune naţională sindicală, ocazie cu care au fost trase mai multe semnale de alarmă în privinţa neregulilor comise de unii manageri de spi­tale în modul de negociere a contractelor pentru gărzile suplimentare în special.

În ce priveşte aplicarea mări­rilor salariale de la 1 august, dr. Răzvan Socolov, preşedintele Promedica Iaşi, a declarat pentru „România liberă“ că majoritatea sporurilor, cel puţin pentru luna august, au fost calculate tot la nivelul salariului tarifar de încadrare din anul 2009, cu modificarea ulterioară de 25%.

“Din păcate, această ordonanţă 20/2016 nu a avut şi norme de aplicare şi atunci managerii şi personalul administrativ din spitale au aplicat reglementările cum au vrut şi atunci există situaţii în care s-a făcut o reîncadrare pe salariul de bază acesta nou din Ordonanţa 20, însă ceea ce s-a neglijat este faptul că în salariile de bază vechi erau incluse o serie de sporuri, cum ar fi sporul de doctorat. În momentul de faţă, practic s-au uniformizat salariile, deci indiferent dacă ai doctorat sau nu ai acelaşi salariu. Noi am făcut o adresă comună semnată de mai mulţi medici şi dorim să se verifice acest lucru. Dacă se va menţine aceeaşi opinie, bineînţeles că soluţia este să ne adresăm instanţei. Acest spor a dispărut pur şi simplu din grilă”, a precizat Răzvan Socolov.  

La rândul său, dr. Teodor Câr­­s­to­iu, vicepreşedintele Federaţiei Hipocrat, a declarat pentru „România liberă“ că în foarte multe spitale încă nu s-au semnat- contractele pe lunile august şi septembrie, la nivel naţional fiind vorba de 30% dintre medici care au acceptat noile contracte cu timp parţial şi doar pentru două luni.

“Nu am auzit de vreun spital în care să fie aduse contractele pentru luna octombrie, în condiţiile în care nu există norme de aplicare. Ordonanţa 43/2016 aduce anumite cla­ri­ficări, numai că în contrac­tul pe care l-a trimis Ministerul Să­nătăţii ca model sunt anumite chestiuni neclare pentru un contract individual de muncă, deci nu este un contract colectiv. Vorbim de o muncă suplimentară, cine vrea semnează, cine nu, nu. Nu putem negocia salarii în numele oamenilor, acestea se negociază individual. Dar se fac presiuni, au fost locuri în care membrii de sindicat nu au vrut să semneze ca «oile» şi acum, cu excepţia spitalului din Severin, unde o parte din personal are contract de muncă cu salariul din 2009, şi altă parte la nivelul anului 2016, în multe contracte sunt prevederi unele ilegale, altele imorale. În altă ordine de idei, au fost chemaţi medicii şi obligaţi să semneze fără să poată consulta contractul, li s-a pus în faţă doar doar foaia cu semnătura şi ’pa, la revedere!’. Vi se pare normal?”, a menţionat Teodor Cârstoiu.    

Prin urmare, Federaţia Solida­ritatea Sanitară a recomandat tuturor medicilor care efectuează gărzi să nu semneze contractele individuale de muncă cu timp parţial pentru efectuarea gărzilor suplimentare (prevăzute de OUG nr. 20/2016) dacă nu le sunt menţionate expres în aceste contracte următoarele drepturi: dreptul la un spor cuprins între 25% şi 75% (25% este minim obli­gatoriu); dreptul la toate sporurile pentru condiţiile de muncă aplicabile la locul de desfăşurare a gărzilor şi la sporul de noapte; dreptul la concediul de odihnă pentru CIM-urile aferente găr­zilor suplimentare; dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore; dreptul de a avea liber după gardă cel puţin 24 de ore", se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei.  

Personalul TESA, omis la creşterile salariale

Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR) consideră că Ordonanţa 20/2016 păstrează un număr de probleme nerezolvate şi lasă fără răspuns întrebări cruciale pentru viitorul sistemului sanitar românesc. Problemele nerezolvate de acest act normativ sunt următoarele:

1. Sporurile la salariu rămân raportate la veniturile din 2009, cu toate că în acelaşi act normativ, la capitolul dedicat învăţământului, se spune clar că toate sporurile se plătesc la salariul de bază. Lipsa aceleiaşi fraze în capitolul dedicat sistemului sanitar lasă situaţia neschimbată, raportând sporurile la un venit istoric.

2. Personalul “TESA” a fost omis de la creşterile salariale, ajungându-se ca un director economic al unui spital să aibă un venit comparabil cu personalul auxiliar din instituţiile sanitare (care a fost inclus în grila de creştere salarială).

3. Farmaciştii din spitale au fost incluşi pe o grilă de salarizare descrescătoare, pe măsura avansării în gradul profesional. La fel şi în cazul biologilor, chimiştilor şi biochimiştilor din spital, aceste două situaţii fiind prezentate de către “Sindicatul Naţional al Farmaciştilor” şi Sindicatul Biologilor – “Bios”, ambele organizaţii fiind afiliate la CFSMR.

4. Angajaţii din spitalele mici (care nu sunt nici clinice şi nu sunt nici "deurgenţă") au fost incluşi pe o grilă de salarizare care exclude orice creştere salarială (ori se rezumă la o creştere de 65 de lei), aşa încât diferenţa de salarizare a unui angajat din aceste unităţi faţă de venitul unui coleg cu aceleaşi calificare şi vechime dintr-o instituţie clinică ori de urgenţă să fie de peste 1.000 de lei, o diferenţa extrem de mare şi fără precedent – atrage atenţia CFSMR într-un comunicat.  „Având în vedere importanţa majoră a problemelor relatate şi situaţia tensionată din sistemul sanitar, CFSMR a solicitat Ministerului Sănătăţii o reanalizare a Ordonanţei 20/2016, precum şi o şedinţă de dezbatere publică, în baza Legii 52/2003, art. 7 alineat 9 – “legea transparenţei decizionale”, pe tema modificării Ordinului 870/2004, dedicat respectării Directivei CE 88/2003”,  susţine preşedintele CFSMR, dr. Victor Eşanu.

Avocatul Poporului se autosesizează

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu pe 8 septembrie şi a solicitat Ministerului Sănătăţii clarificarea situaţiei în modul de plată a gărzilor făcute de medici, cerând totodată să fie comunicată modalitatea „legală de plată“ pentru perioada august-septembrie 2016.

„Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi solicită Ministerului Sănătăţii să ia măsurile legale pentru clarificarea situaţiei cu care se confruntă medicii în privinţa modului de plată a gărzilor. Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 41 din Constituţia României privind munca şi protecţia socială a muncii“, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Reprezentanţii instituţiei Avocatului Poporului susţin că sesizarea vine după ce în presă au apărut materiale în care medicii au susţinut că Ministerul Sănătăţii a interpretat nelegal, printr-o circulară, prevederile O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Fonduri suplimentare pentru gărzi

Ministerul Sănătăţii anunţa în urmă cu o lună că au fost "luate o serie de măsuri favorabile medicilor" şi că "Guvernul României a decis că plata gărzilor suplimentare efectuate de medici se va face pornind de la baza salarială crescută prin intermediul OUG 20/2016, începând cu data de 1 octombrie anul acesta". Fondurile pentru creşterea plăţii gărzilor, estimate la 100 de milioane de lei, urmează să fie obţinute din administrarea mai eficientă a resurselor deja existente în sistemul sanitar, iar mecanismele găsite nu afectează în niciun fel prognozele de deficit bugetar, explică ministerul.

Citește totul despre:

Comentarii