Un nou studiu sugerează că muștele pot transmite bacterii mult mai periculoase decât se credea anterior, chiar și în urma unor „vizite” foarte scurte pe alimente, ceea ce înseamnă că hrana contaminată este mai bine să fie aruncată, informează The Telegraph.
O echipă de cercetători de la Colegiul științific Eberly din cadrul Universității Pennsylvania din Statele Unite a descoperit că musca obișnuită poate transmite Salmonella, E-coli și chiar bacteriile ce provoacă ulcer stomacal (Helicobacter pylori) și septicemie.
Potrivit oamenilor de știință, muștele din zonele urbane – a căror prezență poate duce la declanșarea unor epidemii și este de multe ori trecută cu vederea de responsabilii din domeniul sănătății publice – pot fi purtătoare a mai multe bacterii decât exemplarele similare din mediul rural. Prin urmare, cercetătorii sugerează că este indicat să se evite consumul de alimente în parcurile din orașe.
În urma analizei unei colecții de microbi prelevați din organismul și de pe corpul muștelor Musca domestica și Chrysomya megacephala s-a descoperit că prima poate fi purtătoare a 351 de tipuri de bacterii, iar cea de-a doua este capabilă să transmită 316 tipuri de bacterii. O mare parte dintre aceste bacterii pot fi transferate omului de ambele specii de muște.
Cel mai probabil, muștele preiau aceste bacterii în urma contactului direct cu fecale și materii aflate în stare de descompunere de care se folosesc pentru a-și depune ouăle.
Doctor Stephan Schuster, director de cercetare la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore a descoperit că cei mai mulți microbi erau transferați de pe o zonă pe alta prin intermediul picioarelor, acest lucru sugerând că și în cazul unei foarte scurte opriri a unei muște pe mâncare aceasta poate transmite bacterii. „Picioarele și aripile prezintă cea mai mare diversitate microbiană din corpul unei muște; se poate spune, așadar, că bacteriile se folosesc de muște pe post de navete”, a spus specialistul.
De asemenea, s-a demonstrat că prezența unei muște pe alimente poate provoca formarea unei colonii microbiene „în cazul în care noua suprafață susține dezvoltarea bacteriană”, a precizat Schuster. Cercetarea a fost publicată în jurnalul „Scientific Reports”.
