Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri de înţepături de căpuşe pe perioada verii şi recomandă evitarea zonelor de agrement cu risc crescut, respectând toate măsurile preventive, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură. Dacă înţepătura s-a produs, este indicată extragerea căpuşei cât mai urgent, în condiţii de siguranţă, de preferat în Unitatea de Primiri Urgenţe de la cel mai apropiat spital.
Şi asta, în condiţiile în care aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, denumită și „boala cu 1000 de fețe“, din cauza varietății de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii.
Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore. Acesta este timpul minim necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odată cu saliva, la locul înţepăturii. Însă, o căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade semnificativ riscul de a dezvolta boala.
Medicul dermatolog Mihaela Leventer a precizat, pentru „România liberă“, că „leziunile sunt greu de diagnosticat pentru o persoană neavizată. Persoana înţepată de căpuşă observă pe piele apariţia unei tumore care creşte rapid de la o oră la alta sau de la o zi la alta şi devine de la albăstrui la negricios, iar marea majoritatea a pacienţilor vin speriaţi că au o tumoră de piele. La examenul leziunii se constată că este vorba de o căpuşă care s-a hrănit cu sânge şi s-a umflat“.
Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele
„Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după, ataşată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber –, iar cei mai expuşi sunt copiii. Căpuşa poate fi vizibilă în zona muşcăturii, este acea iritație cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber“, explică dr. Mihaela Rodica Sava.
„Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante.
Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşată de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc.
În general, oamenii muş-caţi de căpuşe acuză obosea-lă, dureri de cap, fatigabilitate, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore“, adaugă medicul.
Boala Lyme, simptome şi teste de diagnostic
Dr. Mihaela Leventer a explicat pentru RL că boala Lyme se diagnostichează prin biopsie a leziunii de piele, „care este de obicei roşiatică, circulară, cu extensie spre margine, cu un aspect centrifug, cu o evoluţie destul de lungă, fără să fie stopată de tratamentele uzuale şi în acel moment se impune examenul histopatologic, care pune în evidenţă un infiltrat specific acestei infecţii. Și analize de sânge care se pot efectua, dar nu au o relevanţă foarte mare“.
Pentru majoritatea oamenilor, boala Lyme se manifestă prin simptome asemănătoare gripei şi aproape 80% din pacienţi se recupereză complet după tratamentul cu antibiotice. Sunt însă și infecții asimptomatice, la cel puțin 7% din bolnavi.
1. Evitaţi zonele împădurite sau cu iarba mare şi aplicaţi repetat, la 1-3 ore, un spray repelent pentru insecte (cu dietiltoluamidă) pe pielea expusă (mâini, braţe, antebraţe, ceafă) sau un insecticid (cu permetrin) pe haine.
2. Faceţi un duş imediat după ce v-aţi întors de la o plimbare şi încercaţi să vă analizaţi corpul şi în special mâinile şi picioarele, pentru a identifica şi localiza capuşele.
3. Un uscător de rufe poate ucide căpuşele sau insectele care rămân pe haine.
4. Adresaţi-vă de urgenţă unui medic în cazul apariţiei pe piele a unei pete de culoare roşie cu un diametru mai mare de 5 cm, care se extinde în inele concentrice, şi dacă aveţi o stare de rău, dureri musculare, febră, dureri de cap, senzaţie de ceafă şi gât înţepenit sau dureri la nivelul articulaţiilor.
