Proiectul de lege privind salarizarea unitară prevede că, până în anul 2022, este nevoie de o alocare bugetară de 19,5 miliarde de lei pentru rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public, a anunțat, luni, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru în cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), la care au participat sindicatele și patronatele din domeniu.
Ministrul Muncii a afirmat că creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că salariul președintelui să fie la limita de sus a grilei de salarizare, în timp ce remunerația premierului va fi redusă cu 300 de lei față de nivelul actual.
Proiectul mai prevede acordarea de sporuri de 30 la sută pentru funcții greu ocupabile, cum ar fi cele de medici și de specialiștii din domeniul informatic. De asemenea, se prevăd sporuri de performanță în limita a 5 la sută din buget.
Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.
Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate și patronate, ca, în următoarele două săptămâni, să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plata pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim.
Premierul Dacian Cioloș a transmis partenerilor sociali că, pentru anul 2017, nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca în anii precedenți. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma sa fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează în prezent un grup de experți independenți.
"Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschiși propunerilor partenerilor sociali și suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar și pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluția salariului minim", a spus premierul Cioloș.
La rândul său, ministrul Muncii a precizat că, pentru stabilirea salariului minim, sunt necesari mai mulți pași, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederațiile sindicale și de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Național Tripartit pentru a se ajunge la un consens.
În acest context, Ministerul Muncii a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plata în România și evaluarea impactului economic și social al aplicării acestuia.
Studiul, realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat în plată și are caracter de documentare, neavând efecte în stabilirea salariului minim în 2017.
Rezultatele studiului sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de țară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României. Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plata este elaborat de un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali, și va fi gata până la sfârșitul anului.
În prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește pe baza următoarelor elemente, respectiv: articolul 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială; recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătățirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008, la 1.250 lei începând cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia în câștigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8%, cât era în anul 2008, la 46,62% în anul 2016.
