Secretele succesului la Bac al elevilor Waldorf

Elevii care provin din învăţământul alternativ de tip Waldorf au avut un grad de promovabilitate la bacalaureat aproape dublu comparativ cu elevii care au studiat în învăţământul tradiţional. La Liceul ...

Share

Daniel Befu 0 comentarii

05.07.2011 - 20:44

Elevii care provin din învăţământul alternativ de tip Waldorf au avut un grad de promovabilitate la bacalaureat aproape dublu comparativ cu elevii care au studiat în învăţământul tradiţional. La Liceul Waldorf din Timişoara, gradul de reuşită a fost de 93%, la Iaşi - de 84%, iar la Bucureşti - de 75%. Cum se explică acest succes?

Ion Ioniţă, directorul Liceului Waldorf din Bucureşti, crede că reuşita la bac a elevilor săi constă în diferenţele dintre acest tip de învăţământ şi cel de masă. „Materia este aceeaşi, însă felul în care percepem educaţia sădeşte în sufletul tânărului alte posibilităţi, care se manifestă din plin în clasele XI-XII. Noi avem elemente de pedagogie în plus faţă de profesorii din tradiţional. Avem modelul finlandez şi olandez, unde un dascăl, dincolo de materia pe care o predă, este legat de fiinţa copilului şi acordă o atenţie mai înaltă evoluţiei elevului.

În tradiţional e mai multă rigiditate. La noi nu veţi întâlni situaţii de tipul: «Ridică-te în picioare. Nu ţi-ai făcut tema. Nota 2». Evaluarea elevilor noştri se face nu numai prin examene sau extemporale, ci avem serbări la finalul modulelor de studiu şi referate şi completăm lecţiile de limba română prin transpunerea în piese de teatru. Ajutăm istoria prin pictură, matematica prin biografii de matematicieni. În felul acesta, încercăm să legăm de viaţă o materie care la un moment dat devine uscată, neatractivă şi greu de digerat. Ăsta e marele pericol în învăţământul de masă. Eu cred că învăţământului clasic îi lipseşte fantezia de predare", spune Ioniţă.

Directorul liceului Waldorf din Bucureşti crede că un rol major în ataşamentul elevilor de şcoală se datorează şi sesiunilor de practică: „Cu copiii din clasa a IX-a mergem la o fermă din Pantelimon şi sădim pomi, flori, ceapă, usturoi. Cu cei de-a X-a facem practică topografică. De pildă, anul trecut am mers la Cârţişoara, lângă Făgăraş, şi ne-am întâlnit acolo cu elevii de la liceul Waldorf din Chişinău şi elevii au făcut măsurători topografice într-o fermă ecologică. În clasa a XI-a elevii fac practică într-un centru cu copii cu dizabilităţi, iar în clasa a XII-a e obligatorie practica arhitecturală. Dacă nu sunt bani mergem şi vizităm obiective arhitecturale valoroase de prin Bucureşti, dacă sunt bani, mergem la Sibiu sau la Atena, pentru cunoaşterea evoluţiei estetice a clădirilor".

Rodul acestei pedagogii se vede în gradul de promovabilitate extrem de ridicat la sesiunea din acest an a bacalaureatului: „Cei mai mulţi dintre elevii noştri iau în serios şcoala, începând din clasele mici. Ei nu copiază şi în mare parte ei nu se meditează. Pe tăcute, lucrăm aşa încât să avem rezultate. Nu suntem cei mai buni, fiindcă n-avem copii numai de 9 şi 10, dar nu avem eşecuri, ceea ce s-a văzut la acest bac", completează profesorul Ioniţă.

Raftingul şi filarmonica dezvoltă „voinţa de a învăţa"

Caius Taloş, directorul Liceului Waldorf din Timişoara, consideră că un rol covârşitor în succesul elevilor îl are implicarea dascălilor: „Secretul e apropierea de elev, în sensul că suntem preocupaţi de ei, de problemele lor, le şi oferim, dar le şi cerem. Profesorii noştri au mers cu elevii la filarmonică, la operă, au făcut rafting, au organizat «Waldorf Café», au făcut vizionare de filme. Poate că nu totdeauna cei care s-au dus la filarmonică s-au dus pentru că sunt nişte împătimiţi ai genului, dar respectând grupul şi vrând să fie împreună cu întreaga clasă, şi-au cultivat un fel de voinţă până le-a plăcut să participe la astfel de evenimente. Astfel de eforturi de voinţă se regăsesc şi în felul cum se pregătesc pentru şcoală. Vă spun asta fiindcă lipsa voinţei e o problemă majoră la generaţiile noi de elevi. Uneori mă întreb de ce nu-şi dau voie lor înşile ca să realizeze ceva, fiindcă pot realiza. Doar să vrea".

Predare interdisciplinară

Teodora Vâscu, directoarea Liceului Waldorf din Iaşi, consideră că e esenţial să li se insufle elevilor dragostea de informaţie: „Elevul poate să respire atunci când i se predau cunoştinţe, fiindcă noi practicăm predarea interdisciplinară. Toate disciplinele concură în întregirea cunoştinţelor copilului. De pildă, la istorie, fenomenul istoric nu e privit oricum, ci e completat şi cu aspectul cultural al epocii, şi cu aspectul economic sau cel de învăţământ, ducând la lărgirea orizontului de cunoştinţe al copilului. Alt aspect esenţial e că în Waldorf artele sunt tratate cu aceeaşi atenţie care se acordă disciplinelor ştiinţifice, ajutându-l pe copil să aibă cunoştinţe din toate domeniile şi în felul acesta să devină un om întreg".

Profesorul rigid şi proful cool

Ion Ioniţă, directorul liceului Waldorf din Bucureşti, crede că unul dintre motivele pentru care cadrele didactice de azi nu mai ajung la sufletul elevilor e rigiditatea: „În România, dascălii nu mai au umor, sunt preţioşi, sunt reci, sunt pedanţi. Pedanteria ucide învăţământul românesc. La noi domneşte relaţia cordială, prietenească, bazată pe încredere şi respect între copil şi profesor".

Bacul 2011, văzut prin ochii unor „eleve Waldorf"

Patricia Silion din Bucureşti a luat bacul cu media 8,13 şi consideră că studiile Waldorf au avantajat-o la bac: „Subiectele din acest an de la bac au fost făcute de aşa natură încât nu semănau cu celelalte. Ceea ce ne-a avantajat, a fost că noi gândim mai creativ, pentru că subiectele n-au fost de toceală până la urmă. Probabil că de-aia au picat atât de mulţi, pentru că au învăţat mot a mot".

Colega ei, Bogdana Mirea, care a avut media 8,80 la bac, a învăţat în liceu să iubească şcoala: „La noi nu se dau note. Profu' nu te ridică în picioare şi-ţi dă 2 dacă nu ştii lecţia. Faptul că nu-ţi pune nimeni la gât cuţitul ca să înveţi, te face pe tine să-ţi doreşti să înveţi. În timpul liceului am făcut şi noi comentarii la limba română, dar altfel decât cei din tradiţional. Acest lucru m-a ajutat la proba de română de la bac. Subiectul 3, vestitul subiect cu Caragiale l-am rezolvat într-un mod original şi nu cum am învăţat dintr-o carte, cuvânt cu cuvânt".

ÎNVĂŢĂMÂNTUL ALTERNATIV DIN ROMÂNIA ÎN CIFRE

aproximativ 3000 de copii de grădiniţă şi elevi înscrişi în 2011;

4 licee (Cluj, Timişoara, Iaşi, Bucureşti);

6 şcoli de sine stătătoare sau grupuri de clase arondate unor şcoli tradiţionale;

27 grădiniţe sau grupuri de clase arondate unor grădiniţe tradiţionale;

Ce înseamnă învăţământul Waldorf


Pedagogia Waldorf e o formă de învăţământ bazată pe metode „spirituale" de predare şi educare. Prima şcoală Waldorf a fost întemeiată în 1919 de filosoful Rudolf Steiner, în Stuttgart, Germania. În prezent reprezintă unul din cele mai răspândite tipuri de pedagogie independentă din Europa şi America de Nord.

Concepţia pedagogică a şcolilor Waldorf susţine că numai printr-o predare corespunzătoare necesităţilor interioare ale fiecărei vârste se poate ajunge la o dezvoltare a omului în sensul libertăţii, motiv pentru care a fost numită „educaţie pentru libertate„, singura capabilă să asigure o gândire independentă a elevului când va atinge matu-ri-ta-tea. În România pedagogia alternativă Waldorf a fost introdusă în 1990, când s-a înfiinţat clasa 1 şi grădiniţă la Bucureşti. Începând cu 1991 şi 1992 s-a extins la Iaşi, Braşov. De la început a fost acceptată de Ministerul Educaţiei ca sistem de învăţământ alternativ în cadrul sistemului de stat.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...