Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România, ţara intelectualilor puţini şi palizi

Dintre adolescenţii de 15 ani din România, nu mai puţin de 40 la sută au probleme când vine vorba să citească sau să scrie. O spun rezultatele testelor de evaluare internaţională, aşa-numitele PISA. Statistica ...

Share

Claudiu Berbece 0 comentarii

02.02.2011 - 15:21

Dintre adolescenţii de 15 ani din România, nu mai puţin de 40 la sută au probleme când vine vorba să citească sau să scrie. O spun rezultatele testelor de evaluare internaţională, aşa-numitele PISA.

Statistica arată că gradul de alfabetizare din România este de două ori mai redus faţă de media continentală, oricum ajunsă la un nivel îngrijorător. În toată Uniunea Europeană, unul din cinci tineri scrie şi citeşte greu. 

Comsia Europeană a început de marţi, 1 februarie, să caute modalităţi pentru creşterea gradului de alfabetizare, atragând atenţia că cititul şi scrisul sunt competenţe esenţiale, fără de care cetăţenii europeni pot rămâne fără slujbă, pot fi marginalizaţi şi pot reprezenta un obstacol în calea creşterii economice.

În România însă, entuziasmul reformator de la Bruxelles pare să nu fi ajuns.

“Analfabeţii plesnesc de sănătate”

“La noi, dezbaterea de idei a fost demult înlocuită de încăierările între ciomăgari, iar limbajuil îngrijit e semn al înapoierii. Se poate lupta cu aşa ceva? Putem încerca. Dar, sincer, cred că partida e deja pierdută. Pe când alfabetizaţii sunt tot mai puţini şi mai palizi, analfabeţii plesnesc de sănătate şi vitalitate”, spune, pentru romanialibera.ro, scriitorul Mircea Mihăieş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR).

Mircea Mihăieş crede că de vină pentru eşecul elevilor români la testele internaţionale este politica “tenace şi cinică” de sărăcire a profesorilor. “Când învăţătorii arată ca vai de lume, când banii nu le ajung de-o pereche de pantofi noi, darmite de cărţi, e limpede că modelul oferit elevului e, în cel mai bun caz, unul demn de dispreţ. Tot ce-ţi va spune acel profesor amărât nu valorează nici cât o ceapă degerată”, îşi exprimă dezamăgirea scriitorul.

Altă cauză pentru gradul scăzut de alfabetizare – adaugă Mihăieş - poate fi găsită…la televizor. “Când modelele generaţiei tinere sunt vedetele publicaţiilor de scandal, când emisiunile lor de televiziune preferate sunt cele care dezvăluie viaţa intimă a sus-citaţilor, despre ce vorbim? Un prieten îmi relata că o emisiune recentă de la canalul de televiziunii publice, unde evoluau doi intelectuali de marcă, a pierdut în primele minute câteva sute de mii de privitori. Cultura creează, iată, nu doar un fenomen de respingere, ci o veritabilă fobie”, conchide vicepreşedintele ICR.

“Mai puţini bani, mai multă mizerie pe ecrane”

Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Răsvan Popescu, precizează, pentru romanialibera.ro, că programele de divertisment de la radio şi tv s-au degradat în ultimii ani în primul rând din cauza crizei economice: “Veniturile din publicitate au scăzut semnificativ în ultima vreme - cu 30 la sută la tv şi cu 50 la sută la radio. Aşa au apărut programele mai ieftine, mai vulgare, care vor să şocheze, să capete atenţia mult mai repede”.

Răsvan Popescu precizează că CNA-ul protejează limba română cu amenzi şi campanii publice. Sancţiunile vin doar atunci când televiziunile sau radiourile încalcă legea, de obicei fiind vorba despre actul normativ pentru protecţia minorilor.

“Am ajuns să dăm şi amenzi de 40.000 de lei pe emisiune pentru asemenea nereguli”, menţionează preşedintele CNA. Cât despre campanii, Răsvan Popescu aduce aminte de proiectul pentru scăderea numărului de greşeli de limbă comise de realizatorii de programe radio-tv. “Din 2008 până anul trecut, prin intermediul acestui program am reuşit reducerea numărul de greşeli de la 100 pe 30-40 pe lună”, mai spune Răsvan Popescu.

Acesta nu întrevede însă o îmbunătăţire în ceea ce priveşte calitatea programelor din audiovizual: “Atâta timp cât veniturile pentru tv şi radio vor fi mici, nu mă aştept la un mediu audiovizual curat. Mai puţini bani înseamnă mai multă mizerie pe ecran”.

“Să începi cu ce este aerul, nu cu tabelul lui Mendeleev”

De partea sa, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, aminteşte că problema este tot în sălile de clasă.

“Copiii nu asimilează esenţialul. Îi depăşeşte selecţia şcolară. Programa trebuie simplificată, să nu mai fie bazat totul pe memorare. Elevii trebuie să poată utiliza ce învaţă la şcoală”, spune, pentru romanialibera.ro, Ionel Haiduc.

Academicianul, profesor de chimie, dă un exemplu din domeniul său: “În România, în clasa a 7-a se învaţă deja tabelul lui Mendeleev. Păi pentru a putea înţelege acest tabel trebuie să ştii chimie. La aceeşi vârstă, elevii din alte ţări învaţă lucrurile de bază despre mediul înconjurător: ce este apa, aerul, zăpada”.

În fine – încheie Ionel Haiduc – gradul de alfabetizare ar putea să crească dacă sistemul de învăţământ din România ar fi mai strict: “Cred că dacă ar exista metode de constrângere pentru elevi şi studenţi s-ar face mai multă carte. În învăţământul superior nu merge cu metoda facultativă. Eu la anul I aveam 30 de elevi la curs şi la examen veneau 50. Nu ştiam de unde vin”.

Comisia Europeană vrea rezultate până în 2020

Comisia Europeană îşi propune să scadă procentul adolescenţilor cu probleme de scris şi citit la 15 la sută, la nivel european, până în 2020. CE constantă că unele îmbunătăţiri se simt deja. Ultimele rezultate ale Programului Internaţional pentru Evaluarea Elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată o situaţie mai bună în 2009 decât în 2000.

Şi adulţii au probleme

Aproape 80 de milioane de adulţi din Europa – o treime din forţa de muncă – au doar competenţe scăzute sau de bază în domeniu, iar estimările arată că procentajul de locuri de muncă pentru care sunt necesare înalte calificări va creşte la 35 la sută până la sfârşitul deceniului, faţă de 29 la sută în prezent.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...