Ministerul Educației a făcut public protocolul încheiat cu Patriarhia Română referitor la predarea disciplinei Religie – cultul ortodox în învățământul preuniversitar. În esență, este un document care unifică prevederile existente în acordurile similare anterioare, modificându-le sau adăugând altele în conformitate cu evoluția cadrului legislativ din domeniu.
Două noutăți aduce protocolul semnat recent între Ministerul Educaţiei şi Biserică. Reprezentantul Patriarhiei poate participa în calitate de invitat la orele de religie pentru a supraveghea dacă profesorul predă materia din manualele avizate de BOR. Aceștia pot veni în inspecție școlară. Un alt aspect reglementat de acest acord îl reprezintă încadrarea personalului didactic pe catedre de Religie – cultul ortodox în unități de învățământ preuniversitar.
Astfel,procedura de acordare și de retragere a avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului pentru profesorii de religie se elaborează de către Patriarhia Română și se aprobă prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. După aprobare, procedura se comunică Ministerului Educației Naționale și Secretariatului de Stat pentru Culte.
Surse guvernamentale au declarat pentru RL că Biserica Ortodoxă Română și ministerul au luat această hotărâre pentru a evita pe viitor cazurile de dascăli care deformau doctrina creștină. Mai mult, dacă reprezentanții BOR constată și aduc probe temeinice că profesorul a făcut „abateri grave de la doctrina sau morala cultului”, aceștia pot retrage avizul scris al chiriarhului.
„Retragerea motivată a avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului se comunică în scris unității de învățământ preuniversitar și duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și Codului Muncii. Angajatorul are obligația ca în termenul legal să emită decizia de încetare a contractului individual de muncă”, se arată în articolul 1 al protocolului.
Statutul orelor de religie, indiferent de confesiunea religioasă, este stabilit de Legea Educației Naționale nr. 1/2011, art. 18. Materia rămâne opțională: „La solicitarea scrisă a elevului major,
respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”, se arată în Legea Educației.
Cadrul legislativ pe care se fundamentează actualul protocol este format din Constituţia României, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, Legea 53/2003 – Codul Muncii, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, se mai spune în comunicatul MEN.
