De ce reformele din Educație nu reușesc să oprească abandonul școlar în România

Cifrele abandonului școlar au variat extrem de puțin în ultimii zece ani, deși România și-a asumat să îl reducă la aproape jumătate. Ministrul Educației a propus o primă măsură de combatere a fenomenului, dar este un pas mic pentru o problemă extrem de complexă.

Share

Petre Badica 0 comentarii

Actualizat: 04.02.2016 - 13:05

Cifrele abandonului școlar au variat extrem de puțin în ultimii zece ani, deși România și-a asumat să îl reducă la aproape jumătate. Ministrul Educației a propus o primă măsură de combatere a fenomenului, dar este un pas mic pentru o problemă extrem de complexă.

Ministerul Educației a fost condus în ultimul deceniu de zece oameni. Unii s-au aflat în fruntea instituției pentru foarte puțin timp: Emil Boc și-a asumat și funcția de ministru al Educației în timp ce era premier, iar Ioan Mang a fost prins ca plagiator și nevoit să renunțe la post după numai o săptămână. Toți au promis reforme în sistemul de învățământ, iar în 2011 a apărut o nouă lege a Educației. Dar unele cifre au rămas constant negative.

Peste statele din regiune

Potrivit datelor Eurostat consultate de către „România liberă“, în anul 2005, 19,6% din românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani absolviseră cel mult ciclul gimnazial și nu se aflau prinși în nicio altă formă de învățământ. De altfel, în ultimii zece ani, acesta a fost un procent care a variat puțin, cu un minim de 16% în anul 2009, care a urcat la 19,3% în 2010 și a coborât la 17,8% în anul 2012, pentru ca în 2014 ponderea românilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult ciclul gimnazial să fie de doar 18,1%. Aspect care arată că abandonul școlar din ultimii zece ani nu a depins de reforme, el stabilizându-se în jur de 18 procente, cu mici variații. Spre comparație, România stă mai bine în raport cu foarte puține state membre ale Uniunii Europene: pentru aceeași categorie de vârstă mai sus menționată abandonul școlar este mai mare decât în România doar în Spania (23%) și Islanda (20%).

Un procent mai mic de abandon școlar se înregistrează în state precum: Marea Britanie – 11,8%; Slovacia – 6%; Slovenia – 4%; Polonia – 5%, Ungaria – 11%, Italia – 15%, Grecia – 9%; Bulgaria – 12%.

Clasa a IX-a, obligatorie

Problematic este faptul că România și-a propus să reducă această pondere de 18,1% a tine­rilor care au absolvit ciclul gimnazial cu 7% până în anul 2020 pentru a ajunge la 11,3%. În acest context, actualul ministru al Educației a luat primele măsuri timide pentru micșorarea acestui procent.

„O pierdere majoră o avem la finalul clasei a VIII-a. Aici aproape că simt o durere fizică. De ce? Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinți, dar trebuie să meargă la liceu și familia nu are resurse. Aproape 25% din acești copii renunță și îi pierzi aproape definitiv. Nu cumva, uitându-ne la ce se întâmplă și din practica internațională, uitându-ne la nevoia de educație tehnică, profesională și duală, mai ales duală acum, nu ar fi interesant să reflectăm dublu și să luăm o decizie dacă învățământul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate cândva. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX-a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reușește să meargă într-un sistem dual cu sens. Iar noi reușim să se întâmple ca sistemul dual să fie foarte apropiat de dualul întâlnit în țările puternice precum Germania, Austria. Ne-ar ajuta foarte mult. Sigur, am un mandat scurt, nu îmi propun să schimb, nu îmi propun să bulversez, dar îmi propun să ridic subiecte“, a fost radiografia ministrului Adrian Curaj, cu soluția sa pentru reducerea abandonului școlar.   

Citește totul despre:

Comentarii