Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum se predă religia în țările Europei occidentale

Pe bătrânul continent, problema predării religiei în școli a fost tranșată. În Franța e interzisă, în Luxemburg s-a ieșit în stradă când guvernul a vrut să o interzică. În Italia, religia e curs opțional, în Grecia orele încep cu o rugăciune, în Olanda se predă precum o știință, iar în Anglia și anumite landuri germane e obligatorie.

Share

Petrica Rachita 0 comentarii

Actualizat: 07.07.2014 - 22:16



Pe bătrânul continent, problema predării religiei în școli a fost tranșată. În Franța e interzisă, în Luxemburg s-a ieșit în stradă când guvernul a vrut să o interzică. În Italia, religia e curs opțional, în Grecia orele încep cu o rugăciune, în Olanda se predă precum o știință, iar în Anglia și anumite landuri germane e obligatorie.

Predarea religiei în școli, într-o țară unde 90% din populație se declară ortodoxă, precum România, a stârnit dezbateri puternice. Au existat grupuri de inițiativă, intelectuali, dar și părinți care au respins ideea ca religia să fie obiect de studiu în școala generală, gimnazială sau la liceu. Alții, mai radicali, de stânga, extrem de corecți politic sau din simplă convingere, au mers mai departe și s-au declarat împotriva includerii religiei ca un curs opțional în programa școlară, așa cum prevede Legea Educației în acest moment. Polemica a fost întreținută de poziția destul de inflexibilă a Bisericii, care a cerut să își dea acordul final în privința persoanelor care urmează să predea religia în școli. De aici, un nou iureș mediatic.

În alte state occidentale chestiunea predării religiei în școli a fost tranșată, iar opinia publică a avut un cuvânt important de spus în dezbaterile care au precedeat decizia finală. „România liberă“ a stat de vorbă cu români plecați de multă vreme în Occident sau cu oameni din sistemul de învățământ de afară și a descoperit că religia este prezentă sub diverse forme în aproape toate instituțiile de învățământ ale Europei. Cu o excepție notabilă – Franța.

Italia. Românii frecventează ­cursurile de religie pentru a se ­integra social

Religia este prezentă în școlile italiene din prima clasă a ciclului primar și până în ultima clasă de liceu. Este o disciplină opțională, astfel încât părinților li se cere acordul, sub semnătură, în ceea ce privește prezența copilului la orele de spiritualitate creștină. Nu se pun note, nu se dau lucrări de control. Cei care decid să nu participe la orele de religie își fac temele la alte obiecte, într-o altă clasă, sub supravegherea unui profesor. În general, în primii ani participă toți copiii, numărul acestora scăzând pe măsură ce cresc, după cum ne-a declarat Alexandra Robu, elevă în clasa a XI-a la un liceu din Giaveno (Torino). „Este un obiect de studiu util, te determină să îți pui anumite întrebări și să cauți răspunsuri. Evident că succesul orelor depinde foarte mult de profesor, care nu este preot, dar în general este o persoană inteligentă. Ni se predă istoria religiilor, relația dintre religii și cultură, problemele concrete ale vieții de zi cu zi. În școala primară și la gimnaziu vizionam filme, coloram cărți specifice sau învățam lucruri generale despre religie, dar niciodată nu am fost puși să spunem rugăciuni sau să facem ritualuri religioase”, ne-a declarat Alexandra.

Pentru românii din Italia prezența copiilor la orele de religie are și un aspect pragmatic: integrarea. Chiar dacă majoritatea copiilor sunt ortodocși, ei participă la orele de religie catolică pentru a nu face notă discordantă cu restul clasei. ”Va alege când va crește și va înțelege singur. Acum nu vreau să fie discriminat și din cauza religiei”, declară Elena ­Cojocaru, mama unui băiețel de 12 ani, care frecventează de trei ani școala la Torino.

Grecia. Copiii se roagă înainte de ore

În Grecia nu se predă neapărat religia ca materie, însă este prezentă tot timpul în şcoli. În toate şcolile, înainte de a intra la cursuri, profesorul sau învăţătorul începe cursurile cu o rugăciune, după cum ne declară Adriana Souleimezis, o româncă căsătorită cu un grec, mamă a doi copii. “Dacă copilul nu este prezent la rugăciune, riscă să nu mai fie primit la şcoală în ziua respectivă. Şi la prânz, pentru cei care servesc masa la şcoală sau la grădiniţă, se spun, de asemenea, rugăciuni. Nu există ore de religie separat. Dar, ori de câte ori sunt sărbători importante, copiii învaţă cu două săptămâni înainte semnificaţiile religioase ale sărbătorilor respective şi de multe ori ştiu mai multe despre religie decât noi.”

Părintele unui copil care învaţă în ciclul gimnazial în Grecia ne-a spus că religia este predată în cadrul celorlalte ore şi consideră că este un lucru extrem de bun pentru copiii săi: ”Grecia este o ţară cu specific ortodox şi de aceea se vorbeşte foarte mult numai despre ortodoxism. Nu există catolici sau musulmani decât foarte puțini, prin unele insule, iar acolo am auzit că există ore speciale pentru acei copii, ore de etică”, ne-a precizat respectivul părinte.

Germania. Se învață istoria religiilor, dar și despre toleranță

În Germania orele de religie sunt obligatorii, dar numai în anumite landuri. În Hessen, de exemplu, ­Miruna Levanda este elevă în clasa a VI-a şi participă la cursurile de etică. ”La noi orele de religie se fac pe grupe. Sunt obligatorii şi fiecare dintre noi trebuie să opteze pentru una dintre grupe. Există o grupă de catolici, una de evanghelişti şi una, numită de etică, unde participă musulmanii, ortodocșii sau cei de alte religii. Facem ore cu profesori specializaţi, nu cu preoţi, şi învăţăm despre istoria religiilor, diferenţele dintre confesiuni etnice şi diferite culturi”. Mama Mirunei, Dana Levanda, ne spune că este foarte mulţumită de orele de religie pe care le face fiica sa: „În România am lucrat în învăţământ şi vă pot spune că există diferenţe uriaşe între şcoala din România şi cea din Germania. Aici la orele de religie, pe cei de la grupa de etică îi învaţă în primul rând despre toleranţă, cum să convieţuiască alături de multele confesiuni prezente în Germania, ştiut fiind faptul că aici sunt foarte mulţi imigranţi”.

Anglia. Religia – obligatorie, dar copiii învață să se ajute între ei

O tânără mamă, stabilită de mai mulți ani la Londra, spune că fetița ei merge la o școală anglicană deoarece sunt cele mai competitive. “Aici orele de religie sunt obligatorii, dar în cadrul acestor ore copiii învață să îi ajute, de pildă, pe cei mai mici. Există adunări în cadrul cărora se donează jucării sau se organizează tombole pentru diverse cauze umanitare. Pe de altă parte, deși eu sunt ortodoxă, iar soțul meu anglican, nu s-a pus problema ca fata mea să nu fie acceptată la școala anglicană. Există și școli laice unde nu se învață religie.”

Franța. Religia e un tabu

Maria, care are o fetiță în clasa a V-a, spune că în Franța nu se studiază religia în școlile publice. “Copiii nici măcar nu au voie să meargă la școală cu însemne religioase vizibile. Cred că aici e fix invers decât în România, religia fiind un mare tabu. Eu fiicei mele nu îi predau religia. Când era mai mică am vizitat catedralele celebre din Franța. A mai dobândit unele noțiuni de la cursurile de istorie, mai discutăm în familie. Când eram în România era mai interesată de problema religioasă datorită poveștilor spuse de bunici, dar acum nu mai aude despre asta niciunde. Nu știu dacă e bine sau rău. În Franța se presupune că religia e ceva privat, care se învață în familie”, ne-a precizat Maria

Olanda. Religia se predă ca o știință

Cătălina Robu trăiește de doi ani în Olanda, unde fiica sa urmează cursurile de preșcolari. Sistemul de învățământ are în majoritate școli publice normale. “Religia se predă ca o știință, un fel de istorie a religiilor”, arată Cătălina, care spune că aceste cursuri nu reprezintă o îndoctrinare, ci au un caracter mai degrabă informativ. “În schimb, la școlile catolice sau protestante se serbează marile sărbători creștine, cum ar fi Crăciunul sau Paștele. Nu cred că se organizează rugăciuni comune, ci serbări. Copiii din alte culte care vin la aceste școli vor sărbători și ei Crăciunul și Paștele. Mai există școlile musulmane, profund religioase, destul de prezente deoarece aici cele mai mari minorități le constituie marocanii și turcii. Ca un comentariu general, să nu uităm că Olanda este tot mai laicizată. ­Multe biserici se desființează din lipsă de enoriași.”

Lituania. Se poate alege între etică și religie

Vorbim de o țară eminamente catolică, ortococși fiind doar rușii pravoslavnici în procent de 6%. În școală există o disciplină numită „educație morală” care este obligatorie. În cadrul acesteia, în funcție de convingerile copilului sau ale familiei poți alege să i se predea religia sau etica. În cadrul religiei se predau particularitățile religiei, dar nu se face istoria religiilor. În ciclul primar mulți aleg să urmeze cursuri de religie, însă din clasa a V-a majoritatea părinților preferă ca inerii să facă studii de etică. La orele de religie copiii învață cum să găsească răspunsuri la problemele vieții bazându-se pe învățămintele catolice, cum să comunice cu Dumnezeu și cu prietenii, se face analiza Sfintei Scripturi. Toate aceste informații le-am aflat de la Audra Margenyte, expert în educație în Lituania.

 

Luxemburg. Proteste pro-religie

 

Copiii între 6 și 11 ani pot urma o oră pe săptămână, la alegere, fie de educație morală și socială (unde învață despre drepturile omului, de exemplu), fie de instruire religioasă (ore de religie catolică, pentru că nu sunt destule cereri pentru alte religii). Anul trecut guvernul a vrut să scoată religia complet din școală, dar au fost proteste de stradă împotriva acestei decizii. S-ar fi dorit introducerea unui curs care să se intituleze „de valori“. Conform statisticilor, 60 % din copii sunt înscriși la orele de religie catolică și doar 30% la morală laică.

Ce spune legislația românească

Modul în care se predă religia în școlile românești este stipulat la articolul 18 din Legea Educației Naționale. „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară. Elevilor aparținând cultelor de stat recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul de a participa la ora de religie conform confesiunii proprii. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau tutorelui legal instituit pentru minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina religie.” În concluzie, religia este materie opțională în învățământul românesc. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...