Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

VIDEO. Hadăr: Pentru Cercetare, pandemia a fost bomboana de pe colivă

Cercetarea din România a avut mult de suferit pe timpul pandemiei de COVID-19, explică președintele Federației Naționale Sindicale (FNS) “Alma Mater”, Anton Hadăr, într-un interviu acordat cotidianului “România liberă”.

Share

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

03.07.2020 - 01:19

Acesta susține că “vârsta de 65 de ani nu are nicio legătura strictă cu expunerea la virus”

Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr este Conducător de doctorat în domeniul “Inginerie mecanică”. Este doctor în specialitatea “Rezistenţa materialelor, Elasticitate şi Plasticitate”. Din anul 1990-și până în prezent este cadru didactic universitar la Departamentul/Catedra de Rezistenţa materialelor, Facultatea de Inginerie Industrială şi Robotică, Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB).

Recent, a fost ales vicepreședinte al Consiliului UPB.

De mai multe ori, numele său a fost vehiculat când s-a discutat despre o soluție pentru funcția de ministru al Educației.

Cum a funcționat comunicarea dintre Ministerul Educației și Cercetării și partenerii de dialog social, în această perioadă?

A fost o comunicare bună, deseori foarte bună, desfăşurată prin intermediul şedinţelor de dialog social, organizate frecvent, ori de câte ori a fost nevoie. Au fost săptămăni în care ne-am întâlnit prin videoconferinţe şi de 2-3 ori. În ultimul timp ne-am văzut des la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Legătura între minister şi partenerii de dialog social (reprezentanţi ai sindicatelor din educaţie, ai studenţilor, ai elevilor, părinţilor şi patronatelor)  a funcţionat şi prin intermediul unui grup constituit pe reţele adecvate şi moderne de comunicare.

Federaţia Naţională Sindicală “ALMA MATER” a considerat necesară  susţinerea examenelor naţionale (evaluarea naţională a elevilor din clasa a VIII-a şi bacalaureatul), fără de care nu am fi putut vorbi de o admitere în universităţi bazată pe un examen naţional şi nu pe notele obţinute în unităţile de învătământ preuniversitar, consistenţa acestora fiind variabilă de la o şcoală la alta. Am atras atenţia la faptul că, va fi nevoie de o organizare serioasă a acestor examene, oferind protecţie atât elevilor, cât şi cadrelor didactice.

Până acum nu au fost probleme!

Cum a fost afectată Cercetarea din România de pandemie?

Pentru Cercetare pandemia a fost “bomboana pe colivă”! Încă de la începutul anului au fost nemulţumiri, Cercetarea primind foarte puţini bani, sub 0,2 % din PIB, departe de obligaţiile noastre la nivel european, unde ne-am angajat să alocăm 1% din PIB.

Practic, institutele de cercetare, cu excepţia câtorva, trăiesc din greu doar din Programul Nucleu. După atâţia ani de subfinanţare, competiţiile organizate în domeniul Cercetării sunt acerbe, încât, s-a ajuns să nu fie declarate câştigătoare propuneri de proiecte care au primit, după evaluare, 93-94 de puncte dintr-un punctaj maxim de 100 de puncte. Mi s-a respins o propunere de proiect pe motiv că banii solicitaţi nu-mi vor fi suficienţi pentru atingerea obiectivului! Era vorba despre un braţ inteligent ghidat de senzori coordonaţi de creier, util persoanelor care, din diverse motive şi-au pierdut braţul.

Din fericire, avem câteva institute de cercetare care realizează performanţe chiar şi in aceste vremuri, utilizând banii europeni, cum este cazul IFIN-HH Măgurele, loc în care sperăm la finalizarea cu succes a proiectului ELI-NP.

Soluţia, la nivel de ţară, pentru moment, căci nu mai cred în creşterea finanţării Cercetării din bani naţionali, o reprezintă fondurile europene! Numai că, acestea nu vin de la sine. Ar trebui organizate mai multe competiţii, finanţate din fonduri euopene, la care să participe, în echipe mixte, institute de cercetare, universităţi şi parteneri din mediul socio-economic, în scopul rezolvării unor probleme din arealul companiilor şi al societăţii, în ansamblul ei. 

Tare mi-e teamă că, atunci când se va trage linia, după actualul exerciţiu financiar european, vom fi iar în zona codaşilor, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

Cu siguranţă că, dacă noi nu ne-am făcut bine treaba, vor fi alţii în stare să folosească banii cuveniţi iniţial nouă!

S-a discutat mult, în această perioadă, despre profesorii cu vârste de peste 65 de ani. Sunt o categorie expusă. Ar trebui luate măsuri de protecție suplimentare pentru aceștia? Se poate pune problema ca aceștia să nu mai predea?

Vârsta de 65 de ani nu are nicio legătura strictă cu expunerea la virus. Au fost depistate pozitive mii de persoane cu vârste mult sub 65 de ani. Doar în Legea pensiilor aceasta este prevăzută ca vârstă de ieşire la pensie, în învăţământul superior fiind permisă continuarea activităţii, ca titular, a cadrelor didactice care au merite  deosebite şi rezultate de excepţie în cariera didactică şi în cercetarea ştiinţifică. La 65 de ani, sau chiar peste, sunt mulţi profesori mai sănătoşi decât alţii mai tineri! Consider că nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie pentru cadrele didactice care au peste 65 de ani. Sunt sigur că aceştia sunt cei mai în măsură să se protejeze singuri şi nu se pune problema ca ei să nu mai predea.

Ar fi o discriminare şi, totodată o mare pierdere pentru sistemul nostru de învăţământ şi pentru cel medical să nu li se mai permită să predea. Nu se va ajunge acolo! Mulţi dintre ei sunt personalităţi incontestabile în domeniile lor de activitate.   

În general, pentru toți angajații din Învățământ, credeți că ar trebui luate noi măsuri, în condițiile în care sunt șanse mari să fim nevoiți să trăim cu acest nou virus? Este nevoie de mai mulți bani? Să se umble la contractul de muncă, fișa postului etc.? În condițiile în care avem universități unde nu a fost semnat Contractul colectiv de muncă.

În funcţie de modul cum va evolua pandemia, este posibil să se menţină  unele restricţii în învăţământ sau să apară altele noi.

Eu sper într-o involuţie a coronavirusului şi în găsirea cât mai rapidă a unui antivirus, aşa cum se întâmplă în domeniul calculatoarelor.

Nu avem nevoie de mai mulţi bani în universităţi, în acest moment. Să se aplice, la 1 septembrie 2020, ceea ce se scrie în legislaţia actuală, adică să se finalizeze Legea salarizării şi în domeniul educaţiei şi vom considera că atenţia acordată educaţiei este una pe măsura importanţei domeniului, mulţi dintre noi activând deja în linia întâi în condiţiile pandemiei, alţii pregătindu-se să o facă, poate chiar din toamnă, cum poate fi şi cazul nostru, când vom intra la cursuri protejaţi corespunzător, spre a pregăti o nouă serie de absolvenţi de studii superioare, de licenţă, de masterat, ori de doctorat.

Fără educaţie nu se poate!   

Sistemul de desfăşurare a activităţii prin telemuncă nu necesită alte contracte de muncă sau o nouă fişă a postului, legislaţia actuală permiţând desfăşurarea activităţilor didactice în sistem on-line, la fel şi telemunca!

Există Contract colectiv de muncă la nivel naţional semnat de către ministerul de resort şi F.N.S. “ALMA MATER”. În aproape toate universităţile afiliate la federaţia noastră avem Contracte colective de muncă semnate sau în curs de negociere.

Mai sunt şi locuri, foarte puţine, în care unii rectori mai şovăie în privinţa aplicării unor articole din Contractul colectiv de muncă naţional, dar, până la urmă, îi convingem noi să respecte ceea ce s-a semnat de către minister şi de către sindicalişti.

Este spre binele tuturor să fie protejaţi angajaţii şi să respectăm elementele legislative aferente domeniului în care lucrăm.

Federaţia noastră este una dintre cele mai puternice federaţii din Uniunea Europeană şi trebuie respectată, aceasta reprezentând şi apărând drepturile elitei societăţii - mediul academic.  

Dacă vă aflați la conducerea sistemului educațional, în această perioadă, care sunt primele măsuri pe care le-ați fi luat?

Aş fi foarte preocupat de îmbunătăţirea de urgenţă a condiţiilor din şcolile ţării: toalete dotate, curate şi igienizate (apă caldă, săpun, dezinfectanţi, uscător de mâini etc.), laboratoare de specialitate corespunzătoare (de fizică, de chimie, de biologie etc.), platforme e-learning pentru activităţi on-line (create la nivel judeţean, regional sau chiar naţional), modele de lecţii prezente în bazele de date ale platformelor - pentru fiecare disciplină, profesori bine pregăţiţi pentru lucrul on-line etc.

Pentru învăţământul superior şi pentru cercetare aş organiza competiţii pe proiecte de cercetare ştiinţifică agreate şi solicitate de mediul privat şi de cel social, proiecte care ar putea contribui la rezolvarea unor probleme din cadrul companiilor, finanţarea venind din zona fondurilor europene.

E mare păcat să nu fim în stare să transferăm ştiinţa acumulată în universităţi şi în institutele de cercetare către economie, către societate.

Pe de altă parte le-aş reaminti colegilor mei că şi pe vreme de criză pot fi scrise lucrări şi articole ştiinţifice, manuale, cărţi şi monografii, pot fi gândite brevete şi pot fi scrise noi propuneri de proiecte de cercetare.

Aşa mai uităm de coronavirus şi mai urcăm în clasamentele internaţionale!

Ce mesaj aveți pentru actualii și viitorii studenți și pentru angajații din Învățământ?

Pe viitorii studenţi îi ăsteptăm cu emoţie, cu drag şi cu dorinţa de a-

i pregăti pentru viaţă!

Studenţilor actuali le spunem că ne este dor de ei, de munca alături şi împreună cu ei în universitate şi îi asigurăm că, noi, profesorii, ne vom strădui să-i pregătim cât mai bine, indiferent de modul în care vom desfăşura activităţile. Ştim de la ei că le-ar plăcea să fie totul ca înainte de pandemie. Şi voi ştiţi de la noi că vă aşteptăm să reluăm munca, aşa cum este ea mai eficientă şi mai frumoasă - în universitate, pentru că, oricât ne-am strădui, carte adevărată se face când profesorul discută cu studentul, faţă în faţă, nu prin computer, după cum spunea şi colegul nostru Corneliu Berbente, într-o epigramă foarte sugestivă:

Învăţământul la distanţă,

Ar fi - în ultimă instanţă,

Un fel de şcoală mai departe

Şi de profesori şi de carte!

Comentarii