Guvernatorul Rezervaţiei, Mălin Muşetescu, a declarat, pentru AGERPRES, că unele dintre construcţiile ilegale erau corturi militare ridicate în zone strict protejate şi că în acestea au fost găsite piei de mistreţi.
“La Periteaşca am demolat corturi militare ridicate în mijlocul zonei strict protejate. Este o lipsă de respect faţă de tezaurul natural dusă la extrem de anumiţi oameni din zonă. În corturi am găsit zeci de plase monofilament (a căror utilizare este interzisă în Rezervaţie – n.r.) şi circa 10 piei de mistreţi, iar în jurul corturilor câini dresaţi special pentru vânătoare”, a afirmat Mălin Muşetescu.
El a mai spus că printre cele câteva zeci de construcţii ilegale demolate de agenţii ARBDD sunt şi garduri ridicate de pescari în apropierea adăposturilor pentru delimitarea unei aşa-zise proprietăţi.
“Ei nu sunt proprietari pe grinduri, unde nu este voie să construieşti nimic. A fost un abuz de încredere”, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.
Muşetescu a amintit că în Deltă sunt peste 700 de adăposturi pescăreşti, un număr considerat foarte mare, şi a afirmat că a transmis deja câteva zeci de notificări pescarilor care şi-au ridicat construcţii ilegale.
“Deocamdată, nu acţionăm decât acolo unde se depăşeşte limita bunului simţ, acolo unde aceste adăposturi au devenit ferme zootehnice sau magazii de depozitare a tot felul de materiale. Unii au activităţi de turism în aceste adăposturi, dar asta ne deranjează cel mai puţin. Suntem cu ochii pe acele adăposturi care au devenit centre de braconaj, dar şi pe cele în jurul cărora sunt deşeuri”, a precizat Muşetescu.
Controalele privind modul de ridicare a adăposturilor pescăreşti din Deltă vor fi intensificate, potrivit sursei, după ce ARBDD le va oferi asociaţiilor de pescari amenajări noi plutitoare.
“Proiectul vechi privind amenajarea adăposturilor pescăreşti viza construirea unor amenajări de cinci margarete. Nicio asociaţie nu şi-a asumat responsabilitatea financiară privind celulele fotovoltaice, bateriile şi celelalte instalaţii, iar ARBDD cu atât mai puţin. Din acest motiv am decis să schimbăm proiectul, iar majoritatea adăposturilor să fie pe flotoare, pentru că impactul asupra malurilor va fi cel mai mic. Pescarii vor avea acces pe uscat doar pentru a-şi usca uneltele, iar totul se va întâmpla pe pontoane flotabile care se vor mişca în funcţie de necesităţi”, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.
Adăposturile pescăreşti din Deltă constituie o problemă foarte veche pentru autorităţile Rezervaţiei şi niciuna dintre conducerile ARBDD din ultimii 12 ani nu a reuşit să o rezolve din cauza statutului juridic al terenului pe care sunt amplasate. În timp ce autorităţile au declarat în anii trecuţi că numărul adăposturilor de pe domeniul de interes public naţional este foarte mare, de circa 700, şi că aceste amenajări care le oferă pescarilor condiţii de odihnă nu respectă nicio normă de igienă, pescarii au susţinut că, tradiţional, acordarea dreptului de a pescui presupune şi obţinerea dreptului de a-şi face un adăpost în Rezervaţie şi că acestea trebuie legalizate.
În anul 2015, cele două organizaţii de pescari din Rezervaţie, Federaţia Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării şi Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării, au acordat premii în valoare de 1.600 de euro unui număr de trei proiecte de adăposturi pescăreşti declarate câştigătoare ale unui concurs desfăşurat în parteneriat cu ARBDD şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti.
La începutul anului următor, conducerea de la acea vreme a Administraţiei a anunţat că a primit de la asociaţiile de pescari propunerile pentru amplasarea adăposturilor pescăreşti care urmau să fie construite după modelul celor trei proiecte declarate câştigătoare în anul precedent.
În Delta Dunării, conform evidenţelor autorităţilor, îşi desfăşoară activitatea legal circa 1.100 de pescari.
