Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Tensiuni pe piața muncii. România, nepregătită pentru economia digitală

Trei sferturi dintre angajatori au avut dificultăți în ocuparea posturilor vacante, iar școala nu pregătește personalul de care e nevoie tot mai mult, mai ales cu competențe digitale.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 21.03.2018 - 11:20

Creșterea cererii de forță de muncă a dus la creșterea ratei de ocupare, mai ales în sectorul industriei și al serviciilor, unde e nevoie de personal cu calificări de nivel mediu și înalt. Trei sferturi dintre angajatori au însă dificultăți în ocuparea posturilor vacante, iar școala nu pregătește personalul de care e nevoie tot mai mult, mai ales cu competențe digitale.

În ultimul raport de țară publicat recent, în această lună, Comisia Europeană atrage atenția asupra problemelor tot mai acute de pe piața forței de muncă. „Salariile mai mari primite în străinătate, mobilitatea internă scăzută, inițiativele antreprenoriale limitate și corelarea insuficientă a nivelului de instruire oferit în școală cu necesitățile de pe piața forței de muncă contribuie la creșterea deficitului de forță de muncă”, se arată în raport.

Angajatorii au dificultăți atât în recrutare, cât și în retenția personalului deja angajat. Conform datelor din sondaje, 72% dintre angajatori s-au confruntat cu dificultăți în ocuparea posturilor vacante, procentul cel mai ridicat din 2008 până în prezent (Manpower Group, 2016). Astfel, se constată o lipsă a personalului cu calificări de nivel mediu și înalt în sectorul ingineriei, al mașinilor, al tehnologiei informației și al serviciilor. Asta în condițiile în care „doar 29% dintre români au măcar cunoștințe informatice de bază și mai puțin de 6% din societăți pun la dispoziția angajaților lor cursuri de formare în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC)”, mai notează Comisia Europeană (CE).

Populația, competențe digitale reduse

De asemenea, un lucru asupra căruia atrage atenția CE este că gradul de digitalizare a economiei rămâne la un nivel foarte scăzut. În pofida faptului că România are cea mai mare rată din UE de penetrare a conexiunilor în bandă largă de foarte mare viteză, acoperirea benzii largi (fixă și 4G) și digitalizarea sectorului public și a celui privat se mențin la un nivel redus, mai ales în zonele rurale. „Numărul specialiștilor TIC din economie este în creștere, însă competențele digitale ale populației în ansamblu sunt printre cele mai reduse din UE. Acest lucru limitează, la rândul său, mobilitatea forței de muncă, fiindcă abilitățile digitale ale absolvenților au un impact pozitiv asupra șanselor lor de angajare”, se arată în raport.

Ca răspuns la solicitările de pe piața muncii, dar și la prevederile din Agenda Digitală a CE, care cer statelor membre să îmbunătățească oferta educațională în domeniul IT, Guvernul a modificat anul trecut programa școlară, introducând cursuri obligatorii de programare și de tehnologie începând cu clasa a cincea. „Prin actualizarea programei școlare pentru disciplina Informatică și TIC, clasele a V-a – a VIII-a, România se aliniază tendințelor europene: țări precum Estonia sau Marea Britanie au introdus programarea chiar de la nivelul clasei I încă din anii 2014-2015, iar Finlanda - din 2016”, potrivit unei analize de pe eduapps.ro. Pe de altă parte, o altă problemă care va menține presiunile pe piața forței de muncă este decalajul la nivel universitar. Astfel, „deși numărul studenților care urmează cursuri de științe, tehnologie, inginerie, matematică s-a dublat în ultimii ani, numărul cadrelor didactice a rămas același”, notează CE.

Cursuri de formare la IBM pentru studenți

Presate de lipsa angajaților, marile companii din domeniu, în general multinaționalele, sunt tot mai prezente în universități, luând studenții de pe băncile facultății în programe de internship, cei care performează având șanse mari de a fi reținuți apoi în companii. De asemenea, în colaborare cu universitățile de profil, încearcă să modifice programa școlară, pentru a se introduce cursuri adaptate necesităților. Dincolo de zona București-Ilfov, sectorul TIC s-a dezvoltat rapid în ultimii ani în vestul țării, mai ales în Timișoara, datorită marilor universități tehnice și parteneriatelor acestora cu societățile de vârf, se arată în raportul Comisiei Europene. „De exemplu, în domeniul analizei volumelor mari de date, studenții înscriși la Universitatea de Vest Timișoara pot urma cursuri de formare la IBM pe teme legate de cloud computing, analiză, mobilecam și securitate, iar profesioniștii IBM participă la redefinirea programei universitare pentru studiile postuniversitare, de doctorat și proiectele de cercetare. Regiunea de Vest se caracterizează printr-un ecosistem emergent și dinamic pentru tehnologiile avansate de prelucrare și oferă oportunități de dezvoltare a capacităților tehnologice transsectoriale în industrie, mai ales în domenii precum TIC și volumele mari de date, calculul de înaltă performanță și calculul superperformant, mecatronica, electronica și nanoelectronica, precum și testarea materialelor”, se descrie situația în raport.

Diferențe mari între regiuni

Dacă situația arată mai bine în regiunea de vest a țării, a doua ca dezvoltare economică după zona București-Ilfov, situația nu arată la fel de bine în celelalte regiuni ale țării, disparitățile între ele fiind în continuare importante. Din păcate, însă, nu există programe dedicate menite să canalizeze resursele suplimentare către școlile defavorizate și nu există mecanisme adecvate pentru sprijinirea lor. „Modificările aduse Codului Fiscal pot conduce la adâncirea inegalităților dintre bugetele locale destinate finanțării infrastructurilor școlare. Rata de părăsire timpurie a școlii, deși în scădere, rămâne ridicată“, se menționează în raportul de țară publicat în această lună.

Comisia Europeană atrage atenția că investițiile în educație sunt scăzute, cheltuielile publice în această direcție, exprimate ca procent din PIB, fiind printre cele mai scăzute din UE, iar ca procent din totalul cheltuielilor publice se situează pe antepenultimul loc din UE. Asta în condițiile în care accesul copiilor la educație, în special al celor din medii defavorizate, reprezintă temelia pentru a avea acces la piața muncii și pentru creșterea nivelului de trai. Dincolo de procentul ridicat al cazurilor de abandon școlar, 1 din 4 elevi avea rezultate școlare slabe la toate cele trei subiecte testate, conform concluziilor Programului OCDE privind evaluarea internațională a elevilor (PISA).  

Alte probleme identificate

- Corelarea învățământului cu cerințele de pe piața forței de muncă rămâne precară, în ciuda măsurilor recente.

- Rata de absolvire a învățământului terțiar este una dintre cele mai mici din UE.

- Participarea adulților la învățare rămâne foarte scăzută, în special pentru persoanele slab calificate, în ciuda nevoii de actualizare a competențelor (1,2% în 2016, față de UE-28: 10,8%).

- Felul în care a fost conceput programul „A doua șansă” nu este suficient de flexibil pentru cursanții adulți, iar programul respectiv este foarte greu accesibil în zonele rurale.

- Serviciile de orientare și consiliere profesională sunt în continuare dezvoltate sub potențial.

- Fondurile alocate României în cadrul inițiativei UE „Locuri de muncă pentru tineri” nu au fost cheltuite și riscă să fie returnate la bugetul UE.

- Numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) rămâne foarte ridicat.

Comentarii

loading...