Procedura nici măcar nu ajunsese în faza depunerii de oferte și a murit de la primele cereri de clarificări. Primăria cerea atât autobuze de 10 metri, cât și de 12 metri, însă acorda punctaj superior consumului de carburant mai mic.
Potrivit unor surse din piață, producătorii interesați să depună oferte ar fi reclamat această prevedere confuză, ceea ce ar fi determinat municipalitatea să anuleze procedura. „La lungime, se prevedea că pot participa autobuze cu lungimea între 10 și 12,5 metri. Dar în același timp se acorda un punctaj de 15 puncte, dintr-un total de 100, pentru cel mai scăzut consum de carburant. Or, este clar că un autobuz mai mare consumă mai mult decât unul mai mic. Intervenea o problemă de distorsionare a concurenței, sesizată ca atare de potențialii ofertanți, iar autoritățile nu s-au mai obosit să modifice caietul de sarcini, au anulat toată procedura. Probabil o vor relua. Dar nu se știe când și cum“, spun sursele.
Licitația de la Târgu-Mureș presupunea achiziția a 38 de autobuze pe motorină Euro 6, cu o valoare maximă de 42 milioane lei, banii provenind dintr-un leasing financiar. Livrarea autobuzelor s-ar fi făcut în trei ani. Data-limită de depunere a ofertelor trebuia să fie 25 iulie, ora 15.00. Pe lângă punctajul oferit consumului de carburant, în caietul de sarcini mai erau prevăzute și un punctaj pentru garanția oferită de furnizor (5%) și un punctaj pentru o cantitate de emisii cât mai mică (5%). Cea mai importantă parte a ofertei era însă cea financiară – 75%.
Transportul public în Târgu-Mureș este asigurat în momentul de față de 100 de autobuze, toate vechi, Iveco sau Mercedes.
Turci, turci și nemți… care produc în Turcia
În ultima perioadă, primăriile din România au început să investească în înnoirea parcului auto al regiilor locale de transport.
Confruntate cu degradarea continuă a mijloacelor de transport, în cele din urmă, municipalitățile au găsit bani pentru licitații. Cea mai mare licitație, ca valoare, s-a ținut la București. 100 milioane de euro pentru 400 de autobuze, câștigător fiind concernul turcesc Otokar, care le va aduce în Capitală până în 2020.
La Sibiu s-au contractat 55 de autobuze: 38 de la Anadolu – Isuzu (Turcia) pentru 9 milioane de euro și 17 autobuze de la Karsan (Turcia) pentru 5,5 milioane de euro. Alte 10 autobuze, de 2,5 milioane de euro, sunt în licitație, inițial câștigată de Anadolu, dar primăria trebuie să reconsidere, prin decizie a Curții de Apel, o ofertă a unui concurent, BMC Bus&Trucks (firmă română, cu producție locală, controlată de oameni de afaceri turci).
La Cluj-Napoca, Mercedes a câștigat un contract de 13,5 milioane de euro pentru 60 de autobuze, acestea fiind construite tot în Turcia, iar la Ploiești, BMC, cu fabrică la Ciorogârla, lângă București, a câștigat recent un contract de 10 milioane de euro pentru livrarea a 50 de unități.
Românii nu sunt acceptați la licitații
Aparent, piața locală a autobuzelor este un joc turcesc, numai ei câștigă licitații, cu excepția notabilă a companiei Mercedes, dar și nemții tot în Turcia le produc. Ar putea fi curios, întrucât România are capacități proprii de producție – una la Arad, a grupului Astra Vagoane Călători; alta la Brașov, la celebra fabrică Roman. Însă nici Astra, nici Roman nu pot participa la licitații întrucât nu au produse omologate Euro 6, care sunt acum cerute de municipalități. Arădenii nu produc autobuze, au doar planuri de a realiza unul compatibil Euro 6. În schimb, fabrica Roman a lansat, în urmă cu patru ani, modelul Urban Crosstown, un autobuz de oraș la nivelul Euro 5. La acel moment încă nu era obligatorie pentru primării norma Euro 6. Cu toate acestea, Roman nu a participat la vreo licitație, pentru că acestea nu s-au organizat. Chiar în 2016, când au început licitațiile la marile municipalități, fabrica brașoveană a abandonat proiectul, dat fiind că licențierea pentru Euro expirase, iar Roman nu a avut bani pentru a recalibra autobuzul conform Euro 6.
