Sfânta Parascheva 2021. La Liturghia de astăzi din zona centrală vor putea participa maximum 2.000 de credincioși, pe scaunele amplasate lângă scenă.
Număr tot mai mare de pelerini la racla cu moaștele Sfintei Parascheva
Pelerinii trebuie să poarte masca de protecţie, iar cei care nu au primesc din partea organizatorilor. De asemenea, au fost amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă şi care, în număr restrâns, vor putea să intre în spaţii delimitate, astfel încât să nu se creeze grupuri mari de persoane şi să se poată păstra distanţa recomandată de autorităţi. Mulți vin să se roage pentru a avea parte de minuni.
Ieri, 13 octombrie 2021, prin fața raclei cu moaștele Sfintei Parascheva au trecut aproape 60 de mii de pelerini, rândul fiind tot mai mare la baldachinul din curtea Catedralei Mitropolitane.
„Precizăm că au fost constituite 20 de echipe de dialog care, împreună cu reprezentanții organizatorului, vor explica pelerinilor măsurile stabilite pentru desfășurarea în siguranță a manifestării. Pe timpul acestora, Jandarmeria solicită cetățenilor să aplice toate măsurile de autoprotecție sanitară, să respecte indicațiile forțelor de ordine, să nu provoace și să nu se implice în incidente care ar putea duce la tulburarea ordinii publice. Cetățenii pot solicita, ori de câte ori este nevoie, sprijinul forțelor de ordine publică, fie direct, fie prin apelarea numărului unic de urgență 112”, au menționat oficialii Jandarmeriei.
Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în ţara noastră în fiecare an, la 14 octombrie. Născută în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu, Sfânta Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă, potrivit Agerpres.
Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.
De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, la Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.
Multă vreme după aceea, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Apoi, Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.
De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR, când s-a stabilit ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia.