Noua Lege a Educației nu trebuie să prevadă mai puțin de 6% din produsul intern brut alocatei pentru învățământ, a declarat pentru „România libera“, ministrul Ecaterina Andronescu. “Am putea să dăm și mai mult pentru Educație. Sunt țări care alocă 9%. În niciun caz, în noua lege nu trebuie trecut mai puțin de 6%, cum este în prezent. Investind în Educație, se investește și în economia țării, pentru că pregătești generații care pot aduce un plus de valoare”, ne-a declarat Andronescu.
De când a intrat în vigoare Legea Educației Naționale 1/2011, nu s-a alocat niciodată 6% din PIB pentru învățământ, așa cum prevede aceasta. “În acest moment avem 5,5%. Este cel mai mult, din cât s-a alocat în toți anii. Și eu sper că va mai fi o rectificare bugetară, ce, evident, nu poate fi decât pozitivă”, ne-a precizat ministrul Educației.
Ecaterina Andronescu a mai spus, într-o dezbatere pe tema noii legi a Educației, că dorește ca, până în clasa a IV-a, elevilor să le fie predate toate materiile de un singur profesor pentru învățământul primar (învățător). În prezent, până la clasa a V-a, elevii au un învățător, un profesor de religie, unul de educație fizică și sport și profesori pentru limbile străine. De menționat că există un deficit de profesori de sport, la nivel national, astfel încât, în mai multe școli, învățătorul ține și ora de sport. Nu este însă o noutate pentru aceștia, având acestă pregătire, de dinainte de a fi introduși profesori de sport în învățământul primar. “Eu am spus că este mai bine pentru copii să aibă un singur profesor pentru învățământul primar, deoarece vin de la grădiniță, unde au avut doar o educatoare. Trecerea să nu fie atât de bruscă. Sunt probleme cu profesorii de sport care nu adaptează nivelul la orele de sport, pentru elevii din învățământul primar. Am avut o discuție, în acest sens și cu rectorul de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport. Sunt doar propuneri. Realizăm dezbateri, legea va merge apoi în Parlament, unde va fi supusă la vot și poate fi amendată, iar apoi va merge spre promulgare la președinte, care are prosibilitatea să ceară o reexaminare”, ne-a mai precizat Andronescu.
Mulți copii au însă profesori de limbă străină și la grădiniță, în prezent, prin ore opționale.
Predarea orelor de limbă străină și a celei de religie presupune însă o pregătire suplimentară în facultățile de Științele Educației (cele care pregătesc profesorii pentru învățământul primar), schimbarea examenului de Titularizare, dar și, important probabil pentru clasa politică, o reducere a numărului de cadre didactice angajate.
15 ani de școală, obligatorii
Ministrul Educației mai susține ideea ca noua lege să introducă obligativitatea a 15 ani de învățământ, cu 4 mai mulți, decât în prezent. “În acest moment avem 11 ani obligatorii, de la clasa pregătitoare, până la clasa a zecea. Eu propun să fie învățământ obligatoriu până la clasa a XII-a. Diferența este că noi nu asigurăm manual pentru clasele a XI-a și a XII-a. Profesorii oricum îi plătim. Așa am asigura și manualele. Și propun și două clase obligatorii la grădiniță. Astfel, am avea 15 ani de învățământ obligatoriu. Sunt țări, ca Ungaria, de exemplu, care au și mai mulți”, ne-a mai declarat Ecaterina Andronescu.
Aceasta a propus introducerea a patru tipuri de bacalaureat. “Va fi un examen care să certifice competențele și să dea finalitatea studiilor liceale și unul care să permită accesul în învățământul superior. Trebuie să avem un bacalaureat vocațional, pentru cei care studiază muzică sau arte plastice și care să le permită să continue studiile în aceste domenii. Este greu ca atunci când studiezi muzica să mergi, în învățământul superior, pe matematică. Dar pot fi cazuri în care elevii s-au pregătit separat și trebuie să avem un examen care să le dea posibilitatea să își definitiveze studiile superioare într-un alt domeniu decât cel studiat în liceu”, ne-a mai precizat Andronescu.
Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a lansat vineri, 29 martie, viziunea sistemică “Educaţia ne uneşte”, în cadrul unui eveniment organizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, din Bucureşti.
Documentul de poziţie lansat propune structurarea rolului educaţiei, implicit rolul sistemului naţional de învăţământ, pe cinci valori fundamentale: încredere, echitate, solidaritate, eficacitate şi autonomie, care să se regăsească în cinci principii: centrarea pe elev, flexibilitate, calitate măsurabilă, colaborare, subsidiaritate.
“Cred că educaţia este cel mai important capitol din viaţa fiecărui om, un veritabil liant social, iar educaţia, în general, şi cu atât mai mult o educaţie a viitorului trebuie să conţină şi să implice aceste valori. Şcoala este un model integrator. În jurul şcolii adunăm părinţii, în jurul şcolii adunăm comunitatea şi, din această perspectivă, este esenţial să reclădim încrederea în şcoală. Încrederea este temelia unei construcţii durabile de şcoală destinată unei societăţi moderne”, a declarat ministrul Ecaterina Andronescu, citată într-un comunicat al MEN.
“Ministrul Educaţiei a invitat toţi factorii responsabili să participe, în următoarea perioadă de timp, la dezbaterea ideilor propuse de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru consolidarea unei viziuni moderne asupra formării elevilor şi studenţilor, care urmează a fi transpusă într-un cadru legislativ corelat cu perspectivele socioculturale şi economice ale României viitorului”, mai precizează Ministerul Educației.
Ministrul Educaţiei a declarat, vineri, că proba de creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini, pe care o propune pentru bacalaureat, va integra mai multe discipline, oferind o imagine despre informaţiile acumulate de elev şi modul în care poate să le folosească în practică.
Andronescu a făcut o serie de propuneri pentru reorganizarea sistemului de educaţie, vizând inclusiv introducerea a patru tipuri de bacalaureat: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii programelor de studii liceale vocaţionale).
„Eu cred că obligaţia noastră este să dezvoltăm un învăţământ creativ. Un om care nu produce idei, un om care nu este capabil să fie creativ în fiecare zi, nu se poate ridica de la orizontală, metaforic vorbind. De aceea, eu cred că obligaţia învăţământului este să pună accent pe creativitatea elevului. Să nu omoare creativitatea prin autoritate excesivă, să îl lase pe elev să producă idei în clasă, să caute soluţii, chiar dacă nu întotdeauna soluţia cu care vine elevul este perfectă sau cea bună. Dar el a gândit soluţia aceea. Trebuie să îl determinăm să gândească, să îi formăm aceste mecanisme. Această probă este văzută ca o probă care integrează mai multe discipline şi care ne arată nouă dacă cel şcolit a înţeles ceea ce i s-a predat, a înţeles ceea ce a acumulat în cunoaştere şi poate să folosească aceste acumulări în practică. (…) Încercăm să ne uităm puţin pe organigrama ministerului şi chiar să avem acolo o structură care să se ocupe de această latură a creşterii puterii de imaginaţie, de creativitate, de inovare a elevilor“, a explicat ministrul.
