Aceştia susţin nevoia luării în considerare a dovezilor științifice despre prevenția, depistarea precoce, diagnosticul de precizie și tratamentul bolii oncologice, acumulate de-a lungul timpului.
În acest scop, a fost lansată recent campania “Să discutăm altfel despre cancer”, în contextul în care simpla pronunțare a termenului cancer, din partea medicului, evocă încă pentru 45% dintre români o sentință definitivă: decesul iminent, în scurt timp. Comparativ, dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, argumentează: “În Statele Unite ale Americii, pentru cancerul de tiroidă, de prostată sau chiar cancerul la sân, regula este supraviețuirea a peste 95% dintre bolnavii oncologici, pe o perioadă mai lungă de 5 ani. Pentru a câștiga definitiv lupta cu cancerul, pe lângă continuarea cercetării și asigurarea accesului la rezultatele acesteia, devine din ce în ce mai important să discutăm altfel despre cancer, cu un optimism bazat pe dovezi”.
Altfel despre prevenție
Apariția cancerului este legată de modificări majore la nivelul ADN-ului celulelor normale. Specialiştii spun că aceste transformări, care fac o celulă normală să se transforme într-o celulă canceroasă, sunt adesea determinate de factori pe care îi putem influența într-un mod relativ simplu. Top 3 factori de risc pentru apariția cancerului cuprinde fumatul, infecțiile și obezitatea. Dar contează foarte mult și expunerea excesivă la soare, sedentarismul, dieta, consumul de alcool sau poluanții atmosferici. Adesea, momentul diagnosticului vine prea târziu și boala este deja avansată. Cu cât un tip de cancer este detectat mai repede, înainte de a se extinde la celelalte organe, cu atât crește probabilitatea de a fi tratat cu o eficiență crescută. La nivel internațional, experții au definit criteriile pentru programele de depistare precoce, prin screening, pentru 5 tipuri de cancer: de sân, col uterin, colo-rectal, prostată și cancer pulmonar.
Pentru fiecare dintre acestea, au fost identificate teste specifice, puțin sau deloc invazive, care pot să atragă atenția mai repede asupra unei posibile boli. Pentru depistarea precoce a cancerului la sân, de exemplu, sunt esențiale autopalparea sânilor, dar și ecografia și, mai ales, mamografia. Depistarea cancerului de col uterin presupune fie realizarea cunoscutului test Pap, fie o variantă modernă, determinarea directă a HPV. Analiza PSA în sânge contribuie la salvarea vieții pentru mulți bărbați, ajutând la diagnosticarea rapidă a cancerului de prostată. O examinare computer tomograf cu doze mici de radiații tinde să se impună drept principala metodă pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar, spun specialiştii. Mai mult, în ultimii ani, o serie de teste genetice de ultimă generație au început să fie folosite pentru determinarea riscului de a face cancer de sân, de ovar, de stomac sau tiroidian.
De altfel, în ultimii 25 de ani, după descifrarea genomului uman, cunoștințele despre biologia cancerului au explodat și diagnosticul cancerului s-a rafinat foarte mult. La baza diagnosticului de precizie al cancerului stau așa-numiții biomarkeri – părți din structura tumorii sau a sistemului imun implicate în apariția și dezvoltarea cancerului și care odată puse în evidență sunt în măsură să ne indice în ce măsură un tratament poate fi eficient și sigur. Această abordare se numește medicină personalizată sau medicină de precizie în oncologie.
Altfel despre tratamentele moderne
Mai multe tipuri de terapii și-au câștigat un loc important în terapia cancerului, contribuind la creșterea marcată a ratei de supraviețuire. Chirurgia a fost și rămâne principala armă de luptă împotriva cancerului atunci când boala este în stadii incipiente și tumora poate fi scoasă din organism. Radioterapia, adică proiectarea unui fascicul de radiații către zona în care este localizat cancerul, este o opțiune serioasă pentru cancerul de cap și gât, unele cancere ale sângelui sau cancerul colo-rectal. Tratamentele hormonale, de asemenea, sunt eficiente în cancerele care depind de hormonii organismului, precum cancerul la sân sau cancerul de prostată. Chimioterapia a adus de-a lungul timpului numeroase beneficii în privința supraviețuirii bolnavilor cu cancer, însă efectele adverse sunt greu de suportat de către pacient și contribuie la stigmatizarea bolnavilor oncologici.
După descifrarea genomului uman și înțelegerea profundă a modului în care apare cancerul, de la modificările genelor până la afectarea întregului organism, a apărut o categorie nouă de medicamente: terapiile țintite. Spre deosebire de chimioterapie, terapiile țintite au calitatea de a ataca numai celulele tumorale, nu și pe cele normale, ale organismului. În consecință, aceste medicamente sunt în general mai eficiente și mai ușor de tolerat de către bolnav. Totodată, constituind o nouă categorie de medicamente, imunoterapiile reușesc să “trezească” sistemul imun al organismului pentru a recunoaște și a ataca tumora. Imuno-oncologia, cum se numește acest domeniu nou în tratamentul cancerului, este deja o realitate pentru pacienții cu melanom, cancer pulmonar, cancer de vezică urinară sau cancer renal.
RECOMANDĂRI
- renunțarea la fumat
- vaccinarea împotriva hepatitei B și a HPV
- protejarea față de transmiterea infecției cu hepatita B, hepatita C și HIV
- tratament cu medicamente interferon-free pentru hepatita C
- reducerea consumului de alcool și de alimente cu multe calorii
- îmbunătățirea activităţii fizice
- protejarea prin haine și creme cu factor de protecție la expunerea la soare
Factori de risc
- Fumatul este asociat cu dezvoltarea a 17 tipuri diferite de cancer.
- Obezitatea și sedentarismul – 14 tipuri de cancer sunt asociate cu o greutate corporală mai mare decât cea recomandată.
- Infecția cu virusuri hepatice conduce la dezvoltarea cancerului de ficat.
- Infecția cu virusul HPV conduce la dezvoltarea cancerului de col uterin.
- Expunerea necontrolată la soare este asociată cu 3 tipuri de cancer de piele.
