Studiul „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare” arată că, în perioada 2013-2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România.
Comparativ, Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33.
România se află cu mult sub media europeană de 51 de medicamente.
Cercetarea realizată de IQVIA (QuintilesIMS) a fost prezentată în cadrul evenimentului „Trăim viitorul cu încredere”, primul eveniment dedicat inovației în medicină, organizat de reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină, precum şi companii farmaceutice reunite sub Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Şanse pentru stoparea decalajului
„Pacienții români au dreptul de a avea acces la ceea ce se numește «gold standard of treatment», mai exact cel mai eficient medicament pentru afecțiunea lor disponibil pe piață la un moment dat, ca și ceilalți pacienți europeni. Datele ne arată că avem un decalaj destul de mare de acoperit, mai ales dacă luăm în considerare faptul că progresul tehnologic remarcabil al ultimilor ani a dus standardul terapeutic european către produse net superioare ca eficacitate și eficiență. Inovația în medicină salvează vieți doar dacă pacienții au acces la ea. Și ne dorim ca pacienții români să aibă acces permanent la tratamente inovatoare în aceeași măsură în care au și pacienții europeni. România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind creșterea economică fără precedent. De altfel, autoritățile au făcut pași majori în deschiderea listei de medicamente compensate și apreciem eforturile lor. Soluția pentru reducerea decalajului de tratament este cea aplicată de toate celelalte țări, un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină”, a declarat Radu Rășinar, președinte ARPIM.
Sistem lansat în 2014
La rândul său, dr Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, crede că, în prezent, există o creştere de două ori în comparaţie cu 2015 a numărului de medicamente noi care au intrat pe lista de medicamente compensate:
“Sunt doi factori importanţi care au contribuit la această schimbare: cel puţin în primele şase luni ale acestui an s-a constatat o asumare şi din punct de vedere politic şi o aliniere a actorilor din sistemul de sănătate pe acest subiect, al îmbunătăţirii accesului la medicamente inovatoare şi, în al doilea rând, cred că a contat foarte mult că a ajuns cumva la maturitate înţelegerea actualului sistem de HTA (health technology assesstment – o modalitate modernă de a prioritiza şi de a lua decizii eficiente în raport cu programele de prevenţie, diagnosticare, tratament şi reabilitare, n.r.).
Acest sistem a fost lansat în 2014, actualizat de câteva ori în aceşti ani, dar senzaţia mea este că în 2017 vedem rezultatele unei mai bune înţelegeri a modului cum funcţionează sau ar trebui să funcţioneze şi din partea industriei farma, dar şi din partea autorităţilor. Foarte important şi cred că primul lucru la care trebuie să ne gândim este faptul că accesul pentru majoritatea medicamentelor importante s-a făcut în acest an prin contracte de tip cost-volum sau cost-volum-rezultat. Sunt contracte care au durata de un an de zile şi, cu alte cuvinte, anul viitor va trebui găsită o soluţie pentru continuarea acestor contracte, alături de încheierea altor contracte pentru alte medicamente care, la rândul lor, au venit deja pe piaţa europeană şi se vor califica să fie compensate şi în România”.
21 de molecule noi
Din această lună, pacienţii vor avea acces la 21 de medicamente inovative compensate şi gratuite, specialiştii finalizând cele 17 protocoale de tratament. Ministerul Sănătăţii precizează că noile alternative farmacoterapeutice sunt pentru: oncologie – 11 protocoale terapeutice pentru neoplasm renal, neoplasm colorectal, neoplasm pulmonar, neoplasm ovarian, leucemii, mielom multiplu; neurologie – un protocol terapeutic pentru scleroză multiplă; cardiologie – trei protocoale terapeutice pentru angina pectorală, prevenirea tromboemboliei venoase şi hipercolesterolemiei şi pneumologie – două protocoale terapeutice pentru bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) şi fibroză pulmonară. De asemenea, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a revizuit şi 60 de protocoale terapeutice -existente pentru următoarele patologii: diabet zaharat, hemo-filie, hepatită cronică cu virus C, boala Gaucher, osteo-pororză severă, poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, artrită idiopatică juvenilă, artrită psoriazică, boala Alzheimer, demenţă asociată cu bolile cardiovasculare, boala Parkinson.
Un discount poate ajunge şi la 70%
Potrivit studiului, din momentul în care un medicament nou este aprobat de autoritățile române și până când acesta este introdus la compensare trec 43 de luni, de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia. În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate este sub o lună, iar în Marea Britanie durează 4 luni. Oamenii trebuie să ştie că preţul medicamentelor care se prescriu în România este stabilit de statul român printr-o metodologie specifică, a explicat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. „ Iar această metodologie face ca preţul unui medicament de acest tip în ţara noastră să fie cel mai mic din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, din start, preţul medicamentului în România este la cel mai mic nivel dintre cele 28 de state din UE. În plus, contracțiile cost-volum presupun un discount suplimentar care se acordă faţă de preţul de referinţă, care oricum este mic, un discount care poate să ajungă la 40-50-60% şi chiar 70% din preţul medicamentului, depinde de încadrarea într-o anumită grilă stabilită tot de statul român”, a precizat medicul. Acesta a explicat că, dacă vorbim de preţul mare al medicamentelor, trebuie să spunem că, într-adevăr, prin raportare la medicamentele din generaţiile anterioare, da – medicamentele noi vin cu un preţ mai mare, dar prin comparaţie cu alte ţări din UE, ca să nu mai vorbim de Statele Unite, preţul este net mai mic. De asemenea, ceea ce plăteşte statul român pentru medicamente este o sumă mult mai mică per unitate.
