Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Iulian Budușan

Actualizat: 24.04.2018 - 11:39

România, în topul depravăiri materiale severe în UE

Iulian Budușan

Actualizat: 24.04.2018 - 11:39

În contrast, rate de sub 3% au fost înregistrate în 2017 în Suedia (0,8% în 2016), Luxemburg (1,6% în 2016), Finlanda (2%) şi Olanda (2,6%).

Conform Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din această enumerare: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.

Datele pe 2017 reflectă continuarea tendinţei de scădere a procentului de cetăţeni din UE care se confruntă cu deprivarea materială severă, de la nivelul de vârf de 9,9% în 2012.

În majoritatea statelor pentru care sunt disponibile datele pentru 2017, procentul de cetăţeni care se confruntă cu deprivarea materială severă a scăzut comparativ cu 2016, excepţiile fiind Danemarca (unde a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,6% în 2016 la 3,1% în 2017), şi Olanda, unde a rămas stabilă, la 2,6%.

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România (de la 23,8% în 2016 la 19,4% în 2017, sau minus 4,4 puncte procentuale), Italia (de la 12,1% la 9,2%, sau minus 2,9 puncte procentuale), Croaţia (de la 12,5% la 10,3%, sau minus 2,2 puncte procentuale), Bulgaria (de la 31,9% la 30%, sau minus 1,9 puncte procentuale) şi Cipru (de la 13,6% la 11,7%, sau minus 1,9 puncte procentuale).

Since you are here

… we have a small favour to ask. More people are reading and supporting our independent, investigative reporting than ever before. And unlike many news organisations, we have chosen an approach that allows us to keep our journalism accessible to all, regardless of where they live or what they can afford. Romania Libera is editorially independent, meaning we set our own agenda. Our journalism is free from commercial bias and not influenced by billionaire owners, politicians or shareholders. No one edits our editor. No one steers our opinion. This is important as it enables us to give a voice to those less heard, challenge the powerful and hold them to account. It’s what makes us different to so many others in the media, at a time when factual, honest reporting is critical. Every contribution we receive from readers like you, big or small, goes directly into funding our journalism. This support enables us to keep working as we do – but we must maintain and build on it for every year to come. Support The Romania Libera from as little as €1 – and it only takes a minute. Thank you.

Subscribe Romania Libera weekly
Subscribe Romania Libera essential new magazine
An alternative to breaking news
Subscribe Romania Libera essential new magazine