În contrast, rate de sub 3% au fost înregistrate în 2017 în Suedia (0,8% în 2016), Luxemburg (1,6% în 2016), Finlanda (2%) şi Olanda (2,6%).
Conform Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din această enumerare: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.
Datele pe 2017 reflectă continuarea tendinţei de scădere a procentului de cetăţeni din UE care se confruntă cu deprivarea materială severă, de la nivelul de vârf de 9,9% în 2012.
În majoritatea statelor pentru care sunt disponibile datele pentru 2017, procentul de cetăţeni care se confruntă cu deprivarea materială severă a scăzut comparativ cu 2016, excepţiile fiind Danemarca (unde a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,6% în 2016 la 3,1% în 2017), şi Olanda, unde a rămas stabilă, la 2,6%.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România (de la 23,8% în 2016 la 19,4% în 2017, sau minus 4,4 puncte procentuale), Italia (de la 12,1% la 9,2%, sau minus 2,9 puncte procentuale), Croaţia (de la 12,5% la 10,3%, sau minus 2,2 puncte procentuale), Bulgaria (de la 31,9% la 30%, sau minus 1,9 puncte procentuale) şi Cipru (de la 13,6% la 11,7%, sau minus 1,9 puncte procentuale).
