Mai sunt în România1,2 milioane de apartamente, spitale și alte instituții branșate la sistemul centralizat de termoficare, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie. În 1990, erau 2,7 milioane. 1,5 milioane de foști consumatoride energie termică livrată de CET-uri au optat pentru o soluție individuală de încălzire și apă caldă, fie că aceasta este reprezentată de o centrală termică pe gaze ori curent, fie de diverse dispozitive pe electric ori masă lemnoasă.
Surprinzător sau nu, în Capitală au rămas cele mai multe apartamente branșate, ceea ce poate fi pus în legătură cu faptul că Municipalitatea oferă printre cele mai mari subvenții din țară, care acoperă 70% din costul real al gigacaloriei. „În prezent, 13 judeţe din România (Alba, Mureş, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Ialomiţa, Ilfov, Brăila, Caraş Severin, Neamţ, Dâmboviţa, Olt, Sălaj) nu mai depind de sistemul centralizat de termoficare, folosind un echipament independent de încălzire. La polul opus se află Capitala, unde peste 60% dintre locuinţe depind încă de sistemul centralizat (circa 560.000 de locuinţe branşate)”, arată un studiu privind termoficarea,comandat de Ariston România, importator de centrale termice.
Sistemele au o vechime de până la 50 de ani, fiind puse în funcţiune în 1970-1980. Sunt situaţii în care sursa de producere a energiei termice este în proprietatea statului, exploatată de operatori economici din coordonarea Ministerului Energiei (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Deva, Craiova), sau în proprietate privată (Suceava, Braşov, Giurgiu, Buzău). În unele localităţi s-a optat pentru delegarea prestării serviciului către operatori economici privaţi: Ploieşti, Iaşi, Suceava, Otopeni.
Pentru că municipalitățile din țară și statul văd cum CET-urile au din ce în ce mai puțini clienți, încearcă să contracareze legislativ, impunând o lege care să facă debranșările foarte greu de efectuat, aproape imposibil. Este deja în dezbatere publică, de luni de zile, dar surse guvernamentale declară pentru publicația noastră că are șanse mici să intre în vigoare, pentru că ar putea aduce un dezastru național pe perioada de iarnă. Despre ce este vorba? De la anul, România ar putea renunța la subvențiile pentru încălzire, conform unei cerințe expresea Comisiei Europene. În lipsa subvențiilor oferite de municipalități, prețul agentuluitermic ar exploda, făcându-i pe mulți dintre români să fie în imposibilitatea de a-și plăti facturile iarna.
Proiect de lege
Din ceea ce știm acum, pentru că directivele Bruxelles-ului devin obligatorii pentru țările membre, după 1 aprilie 2019, vor mai beneficia de subvenţii doar consumatorii vulnerabili. Ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual şi numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiţi ca persoane cu venituri sub un anumit prag şi care nu îşi pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei. Până acum, toţi cei branşaţi, cu excepţia câtorva oraşe, primeau subvenţie.
Fără această subvenţie, la modul imediat, facturile la încălzire cresc, în medie, cu 30%. Așadar, românii care încă plătesc întreținerea la paușal trebuie să se aștepte la costuri semnificativ majorate din iarna 2019-2020.
Totuşi, Ministerul Dezvoltării preciza,în februarie acest an, că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale „va elabora şi promova, în perioada imediat următoare, un proiect de act normativ care va revizui corespunzător prevederile art. 26 din Legea nr. 196/2016. În concluzie, considerăm că, la acest moment, nu sunt identificate obstacole în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006“. Adică statul dă de înţeles că acordarea de subvenţii va continua.
Proiectul de lege nu a căpătat însă formă nici acum, la patru luni de la anunțarea lui ca o apariție „iminentă“.
Cât mai e gigacaloria
Potrivit situației prezentate de ANRE, cel mai mic cost al gigacaloriei pentru cei branșați îl au locuitorii din Otopeni, lângă București, care plătesc un neverosimil 107 lei. Sistemul de termoficare este concesionat companiei Veolia. Sfântu-Gheorghe și Întorsura Buzăului, 144, respectiv 133 lei, sunt,de asemenea, ieftine.
Serviciul este, de asemenea, concesionat către firme private. Veolia are sistemul și în Ploiești, undeprețul gigacaloriei este relativ mic – 190 lei. Unde asigurarea agentului termic a rămas în sarcina CET-urilor de stat, gigacaloria începe să fie mai scumpă, cu tot cu subvenție: 220 de lei în Cluj-Napoca, 275 lei laArad, 379 la Sighișoara.
În București, unde 60% din apartamente sunt încă la RADET, gigacaloria costă 163 de lei, dar costul aprobat al RADET este de 400 de lei, adică Primăria subvenționează cu 70% facturile la încălzire. Dacă nu ar mai face-o, bucureștenii s-ar confrunta cu un adevărat dezastru.
