Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Raed Arafat agită spiritele. Furnizorii privaţi: „Profesia de medic este una liberală“

În contextul controverselor apărute în spaţiul public, privind constrângerea medicilor să lucreze fie la stat, fie la privat, Patronatul -Furnizorilor de Servicii Medicale Private – -PALMED atrage atenţia că profesia de medic este una eminamente liberală.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

12.04.2018 - 08:03

Propunerea secretarului de stat Raed Arafat continuă să agite spiritele în rândul personalului medical. Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, atrage atenţia că s-a ajuns într-un punct pe care patronatul l-a anticipat: “Considerăm că pacientul trebuie pus în centrul oricărei decizii luate de autorităţile competente în a stabili aceste politici. Or, în acest moment, sistemul de stat nu poate să gestioneze complet cazurile, prin urmare, complementaritatea dintre cele două - public şi privat - este fundamentală pentru a asigura serviciile de sănătate necesare”.

Industrie paralelă în sistemul sanitar

O suprareglementare de tipul constrângerii “public ori privat” ar încălca principiile exercitării meseriei şi ar limita sever dreptul la muncă, avertizează el. „Dezavuăm situaţiile în care din banul public este întreţinută o industrie paralelă, cu componente suprapuse. Astfel de cazuri nu au nicio legătură cu dreptul fundamental la muncă şi cu exercitarea profesiei de medic, ci cu lacunele de organizare ale sistemului public. Suntem într-un moment în care discuţiile publice se îndreaptă către medici, dar ce ne poate face să credem că ar fi vorba doar de atât şi că nu ar putea exista eventuale reglementări care să vizeze personalul medical în ansamblu, chiar şi alte profesii?”, argumentea-ză Cristian Hotoboc.

În replică, dr. Raed Arafat a explicat că îndemnul lui către medici, de a alege între stat și privat, a pornit de la problemele care există în sistem, „de acces, de echitate“, despre care au fost publicate rapoarte. „Este normal să avem un moment zero, prin care să revigorăm sectorul public în mod corect, dar să lăsăm și sectorul privat să se dezvolte și el sănătos, fără nicio problemă. Responsabilitatea noastră, la acest moment, nu este față de comercial, comercialul trebuie să-și găsească soluțiile. Responsabilitatea statului trebuie să fie în primul rând față de pacient și față de sistemul care îi asigură deservirea în interes social al pacientului.”

În plus, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă justifică iniţiativa sa prin modelul occidental. “Nimeni nu-i zice medicului din sectorul public să n-aibă pacienți privați. Cum fac Franța, Germania. După program, poți să mai ai două ore, să consulți pacienți privați, în care o sumă mai mare îți intră ție, pe lângă salariu. Dar ești loial sectorului în care lucrezi. Nu poți să fii sub doi patroni, unul dintre ei este comerciant interesat cât profit face și celălalt are un rol social și, în mod normal, interesul lui este cum deservește omul de rând și cum îi asigură toate nevoile. Și să fii neutru și să fii perfect între cei doi patroni este imposibil. La un moment, vei fi mai loial unuia și, de regulă, vei fi obligat să fii mai loial comerciantului” – crede Raed Arafat.

60.000 de unităţi sanitare în România

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţio-nal de Statistică, în 2016 -activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60.000 de unităţi sanitare (49.000 de unităţi sanitare în -mediul urban şi 11.000  în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2016 de aproximativ: 570 spitale, 800 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, 470 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, o reţea de 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară, peste 40.000 de cabinete medicale şi 9.500 farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice. Asistența medicală a fost furnizată și în două sanatorii TBC, două preventorii, un sanatoriu de nevroze și unul de neuropsihiatrie, nouă sanatorii balneare, 67 de unităţi medico-sociale, precum și în 178 de unități rezidențiale pentru persoane vârstnice și aproape 600 de unități rezidențiale și centre de zi destinate persoanelor cu dizabilități.

Conform statisticilor, reţeaua unităţilor sanitare din sectorul public includea în anul 2016 64,6% din totalul spitalelor, 70,6% din totalul centrelor de sănătate (inclusiv centrele de sănătate cu paturi de spital), 55,6% din totalul sanatoriilor balneare, toate sanatoriile TBC, sanatoriul de nevroze şi cel de neuropsihiatrie, toate preventoriile, dispensarele medicale şi toate cabinetele şcolare (medicale şi stomatologice), precum şi 50,4% din totalul laboratoarelor medicale. În schimb, sectorul privat deţinea integral sau aproape integral (peste 90%) rețeaua de cabinete de medicină de familie și de medicină generală, de cabinete medicale de specialitate, de cabinete stomatologice, societăți civile medicale, de specialitate și stomatologice, de centre medicale de specialitate și policlinici, de laboratoare de tehnică dentară, de farmacii, puncte farmaceutice și drogherii, de depozite farmaceutice, precum și 73,3% din rețeaua de centre de diagnostic şi tratament.

300.000 de angajaţi în unităţile sanitare, majoritatea la stat

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2016, sistemul de sănătate a dispus de 57.300 de medici, 16.400 de stomatologi, 17.200 de farmacişti, 137.200 de cadre medicale cu pregătire sanitară medie şi 66.300 de angajaţi ca personal sanitar auxiliar. Potrivit INS, structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciștilor de aproape 90,0%. Alţi 1.400 de fiziokinetoterapeuți şi 13.800 asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat. 

Românii au mai puţini medici şi farmacişti

În anul 2016, unui cadru medico-sanitar (sector public şi privat) i-au revenit 344 de locuitori, faţă de 353 locuitori în anul 2015; 1.199 locuitori i-au revenit unui medic stomatolog, faţă de 1.274 de locuitori în anul precedent; unui farmacist i-au revenit 1.147 de locuitori, faţă de 1.157 în anul 2015, iar unui cadru sanitar mediu i-au revenit 144 de locuitori, faţă de 149 în anul anterior. (Institutul Naţional de Statistică)

Comentarii

loading...