Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Protestele anului. Ordonanța care a scos sute de mii de români în stradă

Multiplele modificări la legile justiției i-au făcut pe români să iasă în stradă anul acesta. Celebra Ordonanţă de urgenţă 13, care prevedea modificări ale codurilor penale, a stârnit nemulţumiri atât în rândul specialiştilor, cât şi din partea societăţii.

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 25.12.2017 - 19:07

Românii au ieşit în stradă la puţin timp după instalarea Guvernului Grindeanu. Ordonanţa de urgenţă 13, care prevedea modificări ale codurilor penale, a stârnit nemulţumiri atât în rândul specialiştilor, cât şi din partea societăţii civile. Cea mai contestată modificare era cea care se referea la abuzul în serviciu, care ar fi putut fi considerat infracţiune doar dacă paguba era de peste 200.000 lei.

Astfel, la şedinţa de guvern din 31 ianuarie, după ora 21, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă. Imediat după ce informaţia a devenit publică, oamenii s-au strâns în faţa Guvernului. În zilele următoare, Piaţa Victoriei devenea mai ocupată.

Apar lozinci precum „Noaptea ca hoţii”, iar cel mai contestat membru al Guvernului Grindeanu a fost ministrul Justiţiei de la aceea vreme, Florin Iordache, în prezent preşedinte al comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei.

În paralel, în faţa Palatului Cotroceni erau mitinguri împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, la care au participat câteva mii de persoane.

În seara zilei de 5 februarie 2017, într-o duminică, protestul din Piaţa Victoriei din Bucureşti atinge apogeul, în ciuda faptului că Guvernul anunţase abrogarea Ordonanţei 13. Peste o sută de mii de oameni se strâng în faţa Guvernului unde, concomitent, aprind lanternele telefoanelor şi realizează astfel o imagine spectaculoasă, care este preluată de mai multe publicaţii internaţionale. De asemenea, proteste au loc şi în alte zone ale ţării, estimările neoficiale arătând că au manifestat în toată ţara câteva sute de mii de persoane.

Postul britanic BBC relata că manifestanţii români nu dau înapoi după abrogarea ordonanţei, iar oamenii care au protestat pe 5 februarie în România şi-au exprimat temerile în legătură cu planurile Guvernului de a trimite proiectul de lege pentru a fi discutat în Parlament.

Agenţia de ştiri Dpa a relatat faptul că în data de 5 februarie au avut loc cele mai mari proteste de la Revoluţia din 1989. Dpa a menţionat atunci şi protestul care a avut loc în faţa Palatului Cotroceni, unde „2.000 de persoane au manifestat împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, pe care l-au acuzat că ar fi divizat ţara”. Şi postul de televziune France 24 a relatat despre „cea de-a şasea noapte de proteste din România”. De asemenea, cotidianul britanic The Guardian scria că demonstranţii au continuat să protesteze, „promiţând să rămână vigilenţi în urma tentativei Guvernului de a decriminaliza unele fapte de corupţie”.

Postul de televiziune CNN a vorbit despre „manifestaţiile masive care au avut loc duminică în toată ţara”, menţionând intonarea imnului naţional de către protestatari, dar şi cele cinci minute de reculegere în cinstea eroilor Revoluţiei de la 1989.

„Deciziile Guvernului au generat o reacţie spontană”

Nu puţine au fost vocile care au spus să protestele ample din Piaţa Victoriei au fost rezultatul unor manipulări în masă. Potrivit sociologului Ciprina Necula, reacţia maselor a fost generată de deciziile Guvernului Grindeanu.

„Orice protest împotriva autorităţilor este îndreptăţit, pentru că cetăţenii au dreptul să se exprime, iar unul dintre aceste drepturi este protestul. În ceea ce priveşte protestele din Piaţa Victoriei, care au debutat la începutul anului 2017, s-a generat o reacţie spontană, adică nu a fost cineva care a pregătit o maşinărie în spatele protestului. A fost o reacţie faţă de modul în care Guvernul a luat acele decizii, fără pic de dezbatere publică. Aşadar, motivele pentru care populaţia a ieşit în stradă au fost juste. În general, când cei aflaţi la putere nu au mijloace de răspuns, încearcă să identifice duşmanul în afara grupului. Este o tehnică care se aplică în toate statele, nu doar în România, prin care se încearcă să se arate că nu protestatarii sunt vinovaţi, ci grupuri din afară care vor să manipuleze”, a declarat, pentru MEDIAFAX, sociologul Ciprian Necula, profesor în cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative.

Protesele din Piaţa Victoriei au continuat pe tot parcursul anului, însă nu au mai avut amploarea mişcărilor din februarie, în piaţă rămânând doar cei radicali – mulţi dintre ei fiind acuzaţi că ar fi manipulaţi şi plătiţi de organizaţii internaţionale.

„Protestele din iarnă au avut succes, în sensul că Ordonanţa 13 nu a mai intrat în vigoare. Practic, obiectivul a fost atins, iar o continuare a protestului nu mai avea sens. Din acest motiv nu a mai ieşit lumea în stradă, la fel cum s-a întâmplat în iarnă”, mai spune Ciprian Necula.

„Flacăra” protestelor s-a reaprins însă în toamnă. Motivele, şi de data aceasta, au fost legate de propuneri de modificare a legilor justiţiei şi a codurilor penale. O altă măsură care i-a nemulţumit pe oameni a fost legată de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, prevederea fiind o modificare a Codului Fiscal. Mitingurile nu au avut amploarea celor din februarie, însă în anumite seri au fost mii de participanţi.

În luna decembrie, protestul s-a mutat în faţa Palatului Parlamentului, acolo unde sute de persoane au protestat faţă de modificările aduse legilor Justiţiei.

Comentarii

loading...