Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Profesorii își văd meseria la periferia societății

După 28 de ani de umilințe și de „tratament“ discriminatoriu din partea statului, în raport cu alte categorii de personal, profesorii au ajuns să se considere un fel de „cenușărese“ ale sistemului din România.

Share

Marilena Dan 0 comentarii

14.03.2018 - 10:14

Potrivit unui studiu dat publicității ieri, meseria de profesor a devenit indezirabilă, iar cadrele didactice nu își încurajează nici proprii copii să aleagă această profesie.

România ocupă ante-penultimul loc în lume și ultimul loc în Europa în ceea ce privește indexul global al statusului profesorilor în societate, arată un studiu realizat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și D&D Research. Indexul este generat în baza locului ocupat de învățători și profesori în topul ocupațiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori și a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.

Profesorii se simt simpli funcționari 

Potrivit studiului, deși părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, profesorii se poziționează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „Majoritatea respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor“, a declarat Dragoș Neacșu, membru al consiliului director al RBL și CEO Erste Asset Management.

O meserie intrată în dizgrație

Potrivit cercetării,  meseria de profesor este indezirabilă, astăzi, în România. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu și-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În schimb, doar o treime dintre părinți nu și-ar direcționa copiii să urmeze o carieră în învățământ.

În privința salariilor, 86% din părinții care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici. Ei ar dori ca lefurile la intrarea în învățământ să crească cu procente între 75% și 100%.

“Un profesor bun va forma bine toți copiii, indiferent de dotările clasei, programa școlară sau numărul de copii din clasă. Creșterea salariului de intrare în sistemul de învățământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (n.r. – cât înseamnă o creștere de 75-100% față de salariul actual de intrare) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piața muncii și să atragă tineri cu vocație în sistemul de educație românesc. Astfel, munca profesorilor performanți va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeș, membru al consiliului director al RBL și manager Intuitext.

Potrivit studiului Eurydice 2015-2016, un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu 47% din PIB per capita, aproape cel mai mic din Europa. Comparativ, în Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant este echivalentul a 82% din PIB per capita.

Pe ultimul loc în UE la finanțare 

În timp ce cheltuielile pentru apărare cresc, cele pentru sectorul educației continuă să rămână la nivele jenante pentru o țară membră a Uniunii Europene, unde media depășește 5 procente din Produsul Intern Brut (PIB). Deși Legea 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educație, cheltuielile publice în acest sector au depășit (cu puțin) 4% din PIB doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul  pentru 2018, România a alocat pentru educație sub 3% din PIB.

„Este nevoie ca societatea, noi, părinții, să facem echipă cu profesorii copiilor noștri, să colaborăm în mod real cu ei și să le arătăm respectul și aprecierea noastră. Cu toții suntem legați de școala pe care am absolvit-o și este momentul să le fim recunoscători oamenilor care ne-au format și să-i sprijinim cu adevărat”, a declarat Măriuca Talpeș, inițiatoarea Proiectului MERITO, prin care RBL recunoaște și premiază în fiecare an 10 profesori valoroși din România. Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.  Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați. 

Școala noastră are rezultate tot mai slabe

Performanțele tinerilor români la testele de matematică și științe PISA sunt printre cele mai slabe din UE, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015.

Un procent de 42% din elevii români de 15 ani nu pot rezolva următoarea problemă: „Eu plătesc 3.000 de dolari pentru un bilet de avion între SUA și România, cursul de schimb dolar/euro este atât, câți euro am dat pe bilet?“.

România are un nou curriculum bazat pe competențe, dar evaluările nu le măsoară, arată raportul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România - 2017“ realizat de OECD și UNICEF.  Sistemul de evaluare încurajează ascunderea sub preș a realității, iar notele copiilor din timpul școlii sunt disproporționat de umflate când sunt comparate, din nou, cu realitatea.

Doi din trei elevi nu iau bacul

Doi din trei copii care intră în sistemul de învățământ din România nu promovează examenul de bacalaureat. Aproximativ 70% din ei ajung în clasa a XII-a, dar jumătate ori nu vin la examen, ori nu îl promovează. În 2016, dintre cei 230.000 de copii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani, doar 35% au promovat examenul de bacalaureat. În învățământul tehnologic, doar unul din doi elevi se prezintă la examen și doar 56% îl și promovează.

Comentarii

loading...