“Speologi din Craiova, Timişoara, Arad, Bucureşti, Turnu Severin şi Gârda, alături de familii, au sărbătorit trecerea în noul an în această cavitate cu speranţa ca noul an să aducă noi descoperiri de noi goluri subterane care să fie explorate şi cercetate. Acest mod inedit de sărbătorire a revelionului ne-a fost insuflat de regretatul speolog Dl. Profesor Dr. Iosif Viehmann, (…), care în urmă cu 2 ani a trecut la “Cele Veşnice”. Acesta, împreună cu alţi cercetători ai Institutului de Speologie Emil Racoviţă şi apoi cu studenţii domniei sale, a iniţiat aceasta tradiţie de întâmpinare a noilor ani în peşteri în urmă cu peste 35 de ani”, a precizat, potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, preşedintele A.S. SFINX Gârda, dr. Christian Ciubotărescu.
Sărbătorirea trecerii în anul 2018 a fost organizată la intrarea în “Sala Biserica”, în partea turistică a peşterii. “Speologii şi familiile acestora au întâmpinat Noul An printr-o festivitate morală si sacră, fără elemente care ţin de un “chef”, prin ciocnirea unui pahar de şampanie şi îmbrăţişări”, a menţionat dr. Christian Ciubotărescu.
De pe un balcon al Sălii “Biserica” se pot admira, scăldate în lumina reflectoarelor, cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.
Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte cel mai mare depozit de gheaţă fosil din România, format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate.
În prezent, cercetătorii de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” – departamentul Cluj continuă studierea acestei peşteri. “Astfel, se fac studii ce “vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5.000 de ani – este cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume – (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)”, pe baza depozitului de gheaţă din peştera Gheţarul Scărişoara”, potrivit cercetătorului Aurel Perşoiu.
Blocul de gheaţă de la Scărişoara are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri. Astfel, blocul de gheaţă, cu cei peste 120.000 metri cubi, ar putea depăşi volumul blocului de gheaţă din peştera Dobsinska, din Slovacia, care are între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, fiind considerat în prezent cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume. Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.
În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).
