Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Peste 2,5 milioane de lei se pierd pe țeavă în fiecare lună

Sistemele sunt ținute în funcțiune cu bani de la guvern și de la românii care și-au debranșat apartamentele. Aceștia plătesc încălzirea de două ori, o dată pentru consumul din propriul apartament, iar a doua oară pentru acoperirea pierderilor.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 27.12.2017 - 18:17

Deși sistemele de încălzire centralizată sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic și cele mai puțin poluante, încălzirea centralizată fiind extinsă într-un oraș în care nu poate fi acuzată „uniformizarea” precum Amstedam, la noi termoficarea este prin definiție un sistem falimentar.

În majoritatea marilor orașe încălzirea produce pierderi de la 30 la 45%, acestea fiind produse din cauza echipamentelor vechi, dar mai ales din cauză că după 1990 nu s-a mai investit în înlocuirea rețelelor vechi și o mare parte din agentul termic se scurge în pământ prin conductele mâncate de rugină. Cuantificate în bani, aceste pierderi înseamnă milioane de euro.

O analiză efectuată la Galați a ajuns la un rezultat uluitor: pierderile înregistrate în 2013 au fost, la prețul de atunci al gigacaloriei, în valoare totală de 11,5 milioane de euro. În 20-25 de ani, valoarea pierderilor a fost de două-trei ori mai mare decât investiția pentru construirea de la zero a unui nou sistem de încălzire centralizată.

 Un faliment amânat cu bani de la Guvern

Sistemul de încălzire centralizată de la Galați a intrat în faliment în urmă cu 6 ani, din cauza facturilor neîncasate de la consumatorii rău-platnici. Neîncasarea sistematică a facturilor la întreținere este urmarea altui viciu al „sistemului românesc”, că nu se face facturarea individuală, ci la comun, prin asociația de proprietari.

În 2011 a intrat în faliment distribuitorul local, Apaterm, iar după câteva luni a ajuns în insolvență și CET-ul Electrocentrale SA Galați. Autoritățile au înființat un nou distribuitor, Calorgal SA, și au încercat să continue încălzirea în sistem centralizat. Dar sistemul a continuat să producă pierderi, care au ajuns la 24,5 milioane lei în 2014.

Sistemul a supraviețuit prin banii alocați de guvern, 10-15 milioane de lei, și alți bani virați de la bugetul orașului. În 2017, situația e cam aceeași. Diferența este că, pe fondul incertitudinilor din ultimii ani, 52.000 de familii au renunțat la încălzirea centralizată și și-au instalat centrale de apartament.

Doar 10.000 de consumatori

Au rămas în sistem numai 10.000 de consumatori, un număr prea mic, care nu îi poate asigura eficiența. Dacă la începutul toamnei un recensământ realizat de angajații Calorgal dădea ca sigură racordarea la sistemul de încălzire centralizată a 20.000 de apartamente, după aproape două luni de funcționare cifrele demonstrează că mai este distribuită energie termică numai către 10.000 de apartamente.

Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, spune că func­ționarea sistemului în acești parametri produce în fiecare lună pierderi de 2,5 milioane lei. „Avem rezultatele financiare pe prima lună, luna noiembrie, în care am furnizat agent termic şi apă caldă şi, din păcate, nu arată câtuşi de puţin bine. Pierderile înregistrate şi pe care va trebui să le acceptăm, că nu avem ce face, sunt de 2,5 milioane lei.

Aceste pierderi reprezintă agent termic cumpărat în surplus faţă de necesarul pe luna noiembrie. S-au contractat aproximativ 22.000 de Gcal, iar către populaţie s-a reuşit a fi livrate 10.000 de Gcal, mai puţin de jumătate. S-au plătit mai mult de 5 milioane de lei, din care 2,5 milioane sunt deja înregistrate la pierderi.

Din păcate, sunt nişte pierderi pe care va trebui să ni le asumăm. Singura alinare e faptul că au venit cele 15 milioane de lei de la Guvern, sume care vor acoperi mare parte din aceste pierderi. Restul le vom suporta din bugetul local”, ne-a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.    

Soluția: centrala de apartament

Pe fondul creșterii cererilor de debranșare, în primăvara acestui an Primăria Galați a demarat un program care a accelerat fenomenul, acordând ajutoare financiare de 3.000 de lei celor care își instalează centrale de apartament sau alte echipamente alternative de încălzire.

Deși centrala de apartament nu este soluția tehnică cea mai eficientă, se evită acoperirea pierderilor de milioane de euro din bani ceruți de la Guvern, dar și din banii tuturor gălățenilor, inclusiv aceia care nu sunt racordați la sistemul centralizat și care plătesc încălzirea de două ori, o dată pentru consumul de gaze din propriul apartament și a doua oară prin acoperirea pierderilor termoficării de la bugetul local.

Programul va fi continuat din primăvara lui 2018: „E un program pe care îl vom continua și anul viitor”, spune primarul Ionuț Pucheanu, care a mai precizat că începând din luna ianuarie va fi demarat un nou recensământ pentru a se stabili cu exactitate câte apartamente mai sunt racordate la sistemul centralizat.

Sisteme învechite

În majoritatea marilor orașe sistemele de termoficare sunt depășite din punctul de vedere al conceptului tehnic, din anii ‘60-‘70, când CET-urile erau construite pe marile platforme industriale din afara orașului și agentul termic de 80-90 de grade era „cărat” pe distanțe mari, de până la 10-15 km.

Transportul agentului termic de la CET la punctele termice se face prin conducte cu diametru mare, care presupun costuri imense cu energia consumată de grupurile de pompare. Centralele de cartier ar elimina aceste costuri imense.

Rețelele de distribuție, construite în anii ‘70-‘80, odată cu blocurile, au o durată de serviciu de 25 de ani și, cum nu prea au mai fost înlocuite, acum sunt ciuruite de rugină, irosindu-se astfel 30-40% din energia termică pompată de CET-uri pe conducte.

La nivel național, pierderile anuale sunt de 31,6% din energia termică produsă de CET-uri. La Brașov, pierderile erau în urmă cu câțiva ani de 40%, iar la Galați din energia produsă de CET se duc în pământ 42,7%. La Galați a fost înregistrat și un record, în august 2013, când s-au pierdut 86 procente din energia termică pompată în rețele.

Comentarii

loading...