23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSocialPata-Rât, locul care trimite cenușă toxică peste tăpşanele Clujului

Pata-Rât, locul care trimite cenușă toxică peste tăpşanele Clujului

Unul pe care ei doresc să îl protejeze de pericolul închiderii. Groapa de gunoi de la Pata-Rât (în limba maghiară Patarét) este cel mai ruşinos loc din frumosul Cluj.

Oraşul prăfos şi aglomerat din anii ’70, notoriu pentru superba Grădină Botanică, a cunoscut, după ce a scăpat de băncuţele şi coşurile de gunoi tricolore ale lui Ghiţă Funar, o dezvoltare ­explozivă.

În ultimii ani, au fost atrase sute de milioane de euro din fonduri structurale europene. Dar municipalitatea nu a rezolvat problema bombei ecologice reprezentate de această groapă de gunoi ecologic abjectă.

“Dacă ajungi pe dealurile din apropierea celui de-al cincilea cel mai mare oraș al României, Cluj-Napoca, muntele de gunoi se ridică la o înălțime egală cu cea a unui bloc de cinci etaje, emițând un miros pestilen­ţial și substanțe inflamabile, despre care ecologiștii spun că otrăvesc solul”, ­notează ­Associated Press.

Copiii oamenilor care trăiesc în zonă se joacă printre movilele de resturi de toate felurile. De fapt, ei locuiesc aici. Oricât de oribil ni se pare, ei s-au obişnuit cu asta şi condiţiile de aici li se par normale, pentru că sunt mediul lor natural.

Pentru a înţelege mai bine cauza acestei situaţii, trebuie să înţelegem întâi ce reprezintă o groapă de gunoi pentru cei mai săraci dintre noi: un magnet. De ce? Simplu: e o sursă de făcut bani. Foarte puţini, însă bani ce le asigură nevoiaşilor ­supravieţuirea.

 

Faţa hâdă a ­consumerismului

La gropile de gunoi ale oraşelor, ca şi la Pata-Rât, de lângă frumosul şi occidentalizatul Cluj de azi, se aruncă toate resturile civilizaţiei noastre de tip capitalist. Problema e cum se aruncă aceste resturi.

Anume: în devălmăşie, fără trierea pe categorii. Ele ar trebui apoi refolosite, astfel încât să nu fermenteze, degenereze, coclească etc., să nu stea toate în acelaşi loc şi să devină toxice tot pentru noi.

Aici este o chestiune func­ţională, ce ţine de civilizaţie. Când arunci la gunoi de-a valma ţevi de fier, bucăţi de plastic, deşeuri neferoase din aluminiu, becuri fluorescente şi deşeuri menajere, combinate cu ambalaje de plastic, hârtie şi bucăţi de lemn de la mobila veche, firma de salubritate le ia de-a valma şi le aruncă la groapa de gunoi.

Termen de comparaţie: în Canada, municipalităţile stabilesc reguli clare de aruncare a deşeurilor. Eşti amendat până şi dacă arunci o creangă uscată tăiată dintr-un copac de pe proprietatea ta, dacă aceasta nu e înainte tăiată la anumite dimensiuni-standard, pentru a putea fi transformată în rumeguş, hârtie etc..

Sunt oraşe cu termoficare pe pelete organice rezultatea din uscarea şi prelucrarea deşeurilor organice din gospodării, triate draconic. Preţul încălzirii, apei calde etc. e foarte scăzut, iar comunitatea este autosuficientă, asigurându-şi simultan ecosecuritatea.

Cât de bine ar fi dacă un cvartal de blocuri şi-ar disemina deşeurile, producându-şi propriile stocuri de pelete organice, din care să-şi asigure termoficarea?

 

O problemă acută

Ei bine, în dezvoltarea sa spectaculoasă, Clujul nu a reuşit să rezolve încă şi ­această problemă, care acum devine acută. Zeci de familii (romi, români şi maghiari, cam 1.500 de persoane), ­şi-au construit case improvizate la marginea gropii de gunoi, uneori după ce au fost expulzate din locuințe ilegale aflate în altă parte a oraşului.

În timp ce ecologiștii și unii localnici doresc ca situl acesta periculos să fie curățat, cei ce trăiesc în aceste mahalale ale mahalalelor depind de el pentru a supravieţui, iar familiile se bucură de veniturile produse din deșeurile reciclabile pe care le colectează din gunoaie cu mâinile goale.

Nu trebuie să ne facem iluzii: ce culeg aceşti bieţi oameni, supravieţuind dar, simultan, distrugându-şi sănătatea, este preluat de firme care fac bani grei din asta şi valorifică deşeurile sortate astfel de nişte bieţi oameni foarte săraci.

S-a scris enorm despre mafia ce se află probabil în spatele acestor firme ce acţionează în România, uneori legată inclusiv de mafia italiană, aşa cum a arătat presa, dar nu s-a făcut nimic.

 

Viaţa într-un container

Linda Zsiga, în vârstă de 37 de ani, precum și familia ei au fost aduşi pe situl Pata-Rât de autoritățile orașului, în anul 2010, pentru a trăi într-un container lipsit de condiţii salubre de viaţă.

De atunci, a reușit să se mute în altă parte, în Cluj, și este acum activist pentru Demos, un nou partid mic de stânga. Zsiga a făcut din situaţia de la Pata-Rât o cauză, susţinând cu ardoare închiderea gropii de gunoi și reabilitarea socială a celor ce trăiesc alături de aceasta, despre care susţine că trebuie să fie o prioritate-cheie a autorităţilor.

“Nimeni nu ar trebui să trăiască aici, în condiții atât de inumane”, spune ea. Comisia Europeană a cerut închiderea gropii de gunoi și a propus finanțarea noilor sisteme de eliminare a deșeurilor, pe care le-am descris anterior sumar. Autoritățile orașului spun că cooperează, deși o soluție definitivă nu a fost până acum pusă la punct.

“Dallas în resturi” – numeşte Pata-Rât jurnalistul AP care a fost aici. Mulți locuitori din groapa aceasta de gunoi se tem că, dacă situl de închide, îşi pierd sursa veniturilor din care îşi susţin existenţa pauperă.

Claudia și soțul ei trăiesc de vreo 40 de ani într-o anumită parte a gropii de gunoi, pe care locuitorii o numesc “Dallas”. Împreună cu cei doi copii ai ei, scurmă în gunoaie, trăind din vânzarea cartonului, sticlelor de plastic și cutiilor de metal.

“Trăim cum putem, supraviețuind zi de zi. Dar ce vom face în viitor?”, spune femeia de 68 de ani, arătându-şi temerile legate de o eventuală închidere a gropii de gunoi. “Am avut noroc, dar acum s-a terminat”, spune Claudia.

 

Speranţa în Bruxelles

Bruxelles-ul a impulsionat România să-și accelereze eforturile de curățare a sistemelor de eliminare a deșeurilor. Curtea Europeană de Justiție a emis anul trecut o hotărâre contra României pentru că nu a închis 68 de gropi de gunoi, ce prezintă riscuri pentru mediu și sănătatea publică.

Recent, autoritățile municipale clujene au îngropat cea mai veche parte a muntelui de gunoaie sub un strat de pământ și au instituit restricționarea accesului la cele mai noi părți ale depozitului de deșeuri. Pentru ecologiști însă închiderea gropii de gunoi niciodată nu vine destul de repede.

Pata-Rât reprezintă “o bombă de mediu cu efect în timp. Explozia acesteia este doar o chestiune de timp”, spune Sandor Korosfoy, de la ONG-ul ecologist “Floarea de colț”.

Korosfoy spune că există “gunoaie otrăvitoare care se scurg în pământ” și că unele dintre pungile de deșeuri se “activează de mai multe ori pe an”, luând foc şi răspândind o cenușă toxică pe câmpurile din jur, unde pasc bovinele.

În timp ce unii rezidenți de la Pata-Rât sunt supăraţi pe Bruxelles pentru închiderea în curs, Zsiga crede că Uniunea Europeană ar putea fi entitatea care să schimbe lucrurile.

“Europa ar putea face multe, mai ales ar putea pune la dispoziţie fonduri pentru construirea de locuinţe sociale sau pentru un centru integrat de depozitare a gunoiului”, spune ea, ­adăugând că o astfel de facilitate a fost promisă de autorităţile oraşului de mai mulţi ani.

Cele mai citite

Înscriere la facultate, înainte de absolvirea Bacalaureatului. Pentru cei care vor o carieră în dezvoltarea de jocuri video

BISM (Bucharest International School of Management) și Amber Studio, în colaborare cu prestigioasa Abertay University din Marea Britanie, pregătesc începând cu luna septembrie lansarea...

Deca, vizită în Sibiu. Agenda ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, efectuează astăzi o vizită în județul Sibiu. Vizita include participarea la *Gala performanței învățământului preuniversitar din Sibiu, vizitarea a două școli...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...
Ultima oră
Pe aceeași temă