Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Oraşul din România care este principalul competitor al Capitalei

Clujul este principalul competitor al Capitalei prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă, rata şomajului scăzută, creşterea numărului de salariaţi, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universităţi, bazate pe inovație.

Share

Rl online 0 comentarii

10.12.2018 - 14:01

EY a realizat o analiză comparativă a două dintre cele mai mari oraşe ale ţării, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Analiza îşi propune să identifice principalele diferenţe şi ritmul de dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educaţional, economic, cultural şi turistic. În acelaşi timp, să ofere o perspectivă utilă atât locuitorilor, cât şi celor care intenţionează să deschidă o afacere într-unul dintre oraşele menţionate.

Bucureştiul este oraşul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial şi comercial din ţară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante oraşe, cu o creştere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieţii în 72 de oraşe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureştiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privinţa calităţii vieţii, ci şi a siguranţei, facilităţilor medicale, a serviciilor de transport şi a gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în oraşul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în Bucureşti (12,6 vs.11).

Comparaţia între Bucureşti şi Cluj-Napoca aduce în atenţie informaţii relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să îşi deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să îşi dezvolte o carieră.

Concluziile cercetării realizate de EY România arată următoarele: Creşterea populaţiei are loc într-un ritm mai stabil în Cluj faţă de Bucureşti. Populaţia capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani analizaţi (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din oraşul Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.

Bucureştiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranţi comparativ cu alte oraşe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creşterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în Bucureşti are ca efect scăderea populaţiei capitalei.

Ambele oraşe au un flux constant de studenţi, însă Bucureştiul, cu un număr de peste 30 de universităţi, are cei mai mulţi absolvenţi, cu potenţial ulterior de încadrare pe piaţa muncii.

În Cluj, procentul salariaţilor din totalul populaţiei este mai mare faţă de Bucureşti (50% vs. 43%), chiar şi în domeniul IT. Oraşul transilvănean rămâne lider ca număr de angajaţi din domeniu, raportat la populaţie (1,9 % vs. 1,4%).

În cei 5 ani de referinţă, rata şomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul Bucureşti, menţinându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).

 
Cel mai mare preţ al chiriei locuinţelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în Bucureşti. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuinţelor aflate la periferia oraşului. Bucureştiul este însă mai scump în ceea ce priveşte utilităţile (apă, electricitate), cu +3%, dar şi în privinţa meselor în oraş la restaurant - cu până la 20%.

Cu un număr de locuinţe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, Capitala este codaşă în ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă. Casele bucureştenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătraţi. Şi când vine vorba de spaţiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătraţi în plus pe cap de locuitor (21,4 m^2 în Bucureşti vs. 25,3 m^2 în Cluj Napoca).

Cea mai mare creştere a înmatriculărilor de firme noi şi PFA-uri în 2017 a avut loc în judeţul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674 vs. 8532). Deşi creşterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înfiinţat cu 70% mai multe firme în Bucureşti.

Similar, deşi conduce detaşat la nivel de ţară în ceea ce priveşte numărul turiştilor, Capitala rămâne în urma Clujului la creşterea numărului acestora de la un an la altul (creştere relativă Bucureşti 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.

Schimbările demografice negative vor influenţa dezvoltarea economică a Capitalei, ritmul de creştere economică din Bucureşti încetinind la 2,3% creştere PIB în următorii cinci ani, în condiţiile în care în anul 2017 s-a înregistrat o creştere de 7,2 %, conform estimărilor Oxford Economics. Populaţia activă a capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3% şi se previzionează menţinerea aceluiaşi ritm de scădere pentru următorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din capitală.

”În condiţiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, ”marja de manevră” a autorităţilor în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiţia pentru atragerea investiţiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu graniţa de vest a ţării) şi politicile locale în ceea ce priveşte infrastructura să fie nişte factori decisivi care să conducă la o creştere spectaculoasă a Clujului în comparaţie cu Bucureştiul. În plus, rămâne de urmărit şi evoluţia celorlalte oraşe mari din România, Timişoara şi Iaşi-ul fiind deja într-o puternică efervescenţă, la fel cum Oradea şi Alba Iulia vin puternic din urmă”, spune Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistenţă fiscală şi Juridică, EY România.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018.

Comentarii

loading...