Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Noul an școlar, fără siguranță, manuale și bani

Lipsa manualelor, banilor și a siguranței în unitățile de învățământ reprezintă doar o parte din problemele de care se vor lovi pre-școlarii, elevii și profesorii în noul an școlar.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Actualizat: 10.09.2018 - 08:04

Astăzi debutează noul an școlar și, din nou, politicienii își fac simțită prezența doar “la spectacol”, în timp ce partea administrativă, de care sunt responsabili, lasă mult de dorit. Elevii care ajung acum în clasa a VI-a par o generație “de sacrificiu”. După ce anul școlar trecut au primit manualele noi de la Ministerul Educației Naționale (MEN) cu câteva luni întârziere, nici de data aceasta mulți nu vor avea cărți din primele zile. În localități din multe județe școlile nu au primit manualele promise de minister, iar conducerile unităților de învățământ nici nu au idee când vor ajunge cărțile școlare.

Cu toate acestea, Editura Didactică și Pedagogică (transformată recent în societate pe acțiuni cu capital de stat, din regie autonomă), subordonată MEN, a informat ministerul că toate cele 1,6 milioane de manuale comandate pentru clasa a VI-a au ajuns în depozitele de carte ale inspectoratelor școlare județene.

În teren, situația este tot-uși alta. În multe județe, ca de exemplu Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Constanța, Caraș-Severin, Dâmbovița, Prahova, Timiș, dar și în Capitală, școlile nu au primit manualele de clasa a VI-a, pentru care Ministerul Educației a plătit peste 3 milioane de lei.

Ministerul Educației susține că au fost editate manualele pentru 14, din cele 16 materii de clasa a VI-a.

Elevii din clasele VII-XII vor învăța, pentru cel puțin încă un an școlar, după ediții vechi ale manualelor. Ministerul Educației Naționale (MEN) plătește 10.800.000 de lei pentru retipăriri de manuale.

 

Profesorii, la mătură

 În multe unități de învăță-mânt, din cauza lipsei de per-sonal auxiliar, cadrele didactice au fost nevoite să -șteargă praful de pe mobilier, să spele ferestrele sau chiar să zugrăvească sălile de clasă pentru noul an școlar. În tot acest timp, dascălii trebuie să pregătească și materiale didactice, suportând costurile.

Sindicaliștii din Învățământ susțin că Ministerul Educației vrea chiar să reducă și mai mult numărul angajaților din școli. “Când au avut profesorii bani pentru materiale didactice? Au mai beneficiat, uneori, de sprijinul financiar al asociațiilor de părinți pentru materiale didactice. De multe ori, bugetul alocat de administrațiile publice locale pentru dotarea unităților de învățământ a fost zero. De asemenea, vorbim de nesiguranță pentru asigurarea fondului de salarii până la sfârșitul anului. Ministerul Educației a emis un document prin care dorea să reducă și mai mult numărul de cadre didactice și de personal auxiliar angajat de inspectoratele școlare. Acest lucru se traduce prin scăderea siguranței copiilor și a cadrelor didactice. Pesemne că asta au cerut elevii, din punctul de vedere al Ministerului Educației. Iată cum începem noul an școlar”, ne-a declarat președintele Federației Sindicatelor din Educație (FSE) “Spiru Haret”, Marius Ovidiu Nistor. Acesta spune că trebuie trași la răspundere cei care și-au asumat editarea noilor manuale. “În ceea ce privește manualele, este clar că vor fi întârzieri și că acestea vor fi de calitate scăzută, dacă ne uităm doar la cazurile manualelor de Geografie, Istorie și Biologie. Cei care și-au asumat că Editura Didactică și Pedagogică va putea edita aceste manuale trebuie să răspundă”, ne-a mai declarat Nistor.

În ceea ce privește siguranța în școli, MEN susține că, la nivel național, 20% din unitățile de învățământ nu au autorizație sanitară, cele mai multe din mediul rural.

În ceea ce privește autorizația pentru risc la incendiu, potrivit datelor transmise de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) către Ministerul Educației, doar aproximativ 15% din clădirile destinate activităților de învățământ (în total circa 20.000 de clădiri) prezintă siguranță. De asemenea, 55% dintre acestea nu pot intra în procesul de autorizare deoarece sunt prea vechi.

Conform estimărilor MEN, aproximativ 2,9 milioane de copii vor învăța în anul școlar 2018-2019.

 

Cadrele didactice, nemulțumite

 Lipsa materialelor didactice, a mijloacelor moderne de predare, precum calculatoare sau table interactive, a fost indicată de jumătate dintre cadrele didactice participante la un sondaj privind situaţia şcolilor din România, realizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Printre problemele semnalate se află însă şi lipsa grupurilor sanitare, a apei curente şi a materialelor de curăţenie. Potrivit acestui sondaj de opinie, 53% dintre respondenţi cer Ministerului Educaţiei Naţionale să investească în dotarea -şcolilor.

FSLI a realizat un sondaj de opinie în rândul angajaţilor din sistemul de educaţie privind situaţia în care se află în acest moment unităţile de învăţământ din România, potrivit unui comunicat de presă trasmis, joi, de reprezentanţii federaţiei.

Astfel, angajaţii din mai multe unităţi de învăţământ au fost întrebaţi ce dotări le lipsesc şcolilor, iar 48 la sută au declarat că lipsesc mijloacele moderne de predare, printre care calculatoarele şi conexiunea la internet, tablele interactive, videopro-iectoarele sau imprimantele. “43% dintre răspunsuri indică lipsa materialelor didactice. 30% dintre respondenţi vorbesc despre lipsa sălilor de sport, iar 15% s-au plâns de lipsa laboratoarelor sau a bibliotecilor. Mulţi dintre colegii care au participat la acest sondaj de opinie au indicat chiar toate aceste lipsuri”, scrie în comunicat.

 

Materiale didactice, pe banii dascălilor și părinților

Conform sursei citate, lipsurile indicate diferă de la o şcoală la alta, în funcţie de mediul rural-urban sau de finanţarea de care beneficiază şcoala respectivă. “Lipsesc materialele de curăţenie şi de igienizare”, “Lipseşte mobilierul special pentru centrele de activitate”, “Nu avem xerox”, “Nu avem materiale didactice necesare desfăşurării activităţilor. Toate sunt cumpărate de educatoarele din grădiniţă”, “Nu avem calculatoare noi şi lipsesc toaletele în interiorul şcolii”, “Nu avem încălzire centrală”, “Lipseşte o magazie pentru materiale”, “Nu avem apă curentă şi nici grupuri sanitare”, acestea au fost unele dintre răspunsurile participanţilor la sondaj.

Referitor la investiţiile pe care Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui să le facă, 53 la sută dintre respondenţi au spus că ar trebui -materiale didactice şi dotări pentru unităţile de învăţământ. De asemenea, MEN ar trebui să investească în cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice (răspuns indicat de 42 la sută dintre angajaţi), în manuale şcolare (14 la sută) şi în calitatea şi remunerarea angajaţilor (5 la sută).

Sondajul a fost realizat în perioada 3-23 mai 2018, atât în mediul online, cât şi prin aplicarea unor chestionare direct în unităţile de învăţământ. În total, la sondaj au participat 5.628 de angajaţi din sistemul de educaţie: personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, din Arad, Bacău, Bihor, Călăraşi, Constanţa, Cluj, Galaţi, Harghita, Iaşi, Suceava şi Vrancea.

Comentarii

loading...