Această măsură are în vedere protejarea celor 40 de dropii care mai cuibăresc pe teritoriul României.
Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii “Grupul Milvus”, Tamas Papp, a arătat că acest pachet a fost dezvoltat pentru protejarea dropiei (Otis tarda), întrucât ultima zonă din România în care mai cuibăreşte această pasăre este lângă Salonta.
“Am dezvoltat un pachet de agro-mediu accesibil din Timiş şi Bihor. Am studiat 10 ani această populaţie, e o populaţie stabilă, e interconectată cu populaţia din Ungaria. Am reuşit astfel să promovăm un pachet pe teren arabil şi pentru pajişte. Dropia e o specie de stepă, are nevoie de spaţii întinse, de pajişti. Dacă am vrea ca dropia să aibă aici un habitat, ar trebui să avem câmpii cât vezi cu ochii. Dar dropia s-a adaptat la noi, cuibăreşte şi în lanuri de grâu, cuibăreşte şi în lanuri de rapiţă. Ne-am bazat foarte mult pe experienţa colegilor din Ungaria, care se ocupă de peste 40 de ani de Dropie, ei accesează fonduri de 10 ani”, a declarat presei Tamas Papp.
Începând din acest an, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a introdus o serie de noutăţi în cazul măsurilor de mediu şi climă, una dintre acestea fiind şi plăţile compensatorii pentru conservarea dropiei.
Astfel, prin Pachetul 11 al acestei măsuri se acordă plăţi compensatorii de până la 255 de euro la hectar pe an pentru conversia terenurilor arabile în pajişti. Plăţile compensatorii se acordă pe baza cererilor depuse la APIA şi prevăd o perioadă de 5 ani, timp în care fermierii trebuie să respecte cerinţele de bază şi cele specifice acestui pachet, informează AGERPRES.
