Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

VIDEO. Marian Preda: Producem dezinfectanți, ca să reducem cheltuielile

Aproape o sută de mii de lei a fost nevoită Universitatea din București (UB) să cheltuiască doar pentru achiziționarea de măști, mănuși și dezinfiectanți pentru mâini, precizează rectorul instituției de învățământ superior, Marian Preda, într-un interviu acordat RL.

Share

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Actualizat: 21.08.2020 - 10:36

Rectorul UB explică modalitatea în care vor fi cazați studenții în cămine, în condiții de pandemie.

Profesor universitar și sociolog, Marian Preda a activat neîntrerupt în Universitatea din București din 1990. A fost în conducerea Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București în perioada 2000-2015, mai întâi ca prodecan (2000-2008), apoi ca decan (2008-2015). A fost președintele Senatului Universității din București în mandatul 2015-2019. Printre altele, profesorul Marian Preda predă, din 1994, cursuri de Management strategic, Comportament organizațional, Politici sociale și Sociologia timpului.

Marian Preda face parte din prima serie de studenți sociologi de după Revoluție și a absolvit un masterat în politici sociale tot la UB, în 2005, și un al doilea în Business Administration la Tiffin University din SUA în 2006.

RL: Cum a funcţionat organizarea admiterii la dumneavoastră în universitate? Aveţi în curte, Facultatea de Drept, una dintre facultăţile care au insistat pentru menţinerea examenului clasic de admitere.

Marian Preda: Admiterea a funcţionat bine, chiar foarte bine, aş putea spune, în condiţiile date. Am avut mult mai mulţi candidaţi decât în anii anteriori. Asta, probabil şi datorită modalităţii de înscriere - înscriere online - şi datorită modalităţii de admitere. Au fost mai multe facultăţi care au renunţat la examenul tradiţional, la examenul de admitere şi au recurs la o admitere pe bază de note sau medii de la bacalaureat sau combinaţie între acestea şi diverse note la discipline specifice pentru facultatea respectivă, de pe parcursul liceului. Drept urmare, la Psihologie, la Jurnalism, la Informatică, unde a fost un număr record de candidaţi pe loc, am avut un an fără admitere propriu-zisă, rămânând doar Facultatea de Drept şi au mai fost nişte probe la Teologie, care de asemenea, au fost susţinute faţă în faţă, probele vocaţionale. De exemplu, probe de muzică sau interviu vocaţional pe care candidaţii la Teologie l-au susţinut, desigur în condiţii de siguranţă pentru această perioadă. La Drept însă, a fost nevoie de o întreagă logistică, au fost folosite foarte multe amfiteatre, cu distanţare, cu nebulizare, adică dezinfecţia aerului în spaţiile respective şi cu tot ce mai cer autorităţile, adică măşti de protecţie, curăţarea suprafeţelor, verificarea temperaturii la intrarea în sală. Nu au fost niciun  fel de incidente. Numărul de candidaţi la Drept a fost foarte apropiat de cel de anul trecut. Bineînţeles că asta ne-a bucurat. Şi candidaţii sunt de o calitate foarte bună. Ne-a bucurat faptul că au fost selectaţi pe criteriile acestea, pe criterii relevante pentru Facultatea de Drept. Pentru că, dacă alte facultăţi, la Psihologie, la Jurnalism, unde avem un examen bazat pe un eseu, la alte facultăţi, la Matematică, de exemplu, existau note relevante chiar la bacalaureat, relevante pentru domeniile respective, la Drept nu există disciplină de drept sau ceva suficient de relevant în materia de liceu sau după aceea la examenul de bacalaureat.

Drept urmare, a fost un compromis rezonabil pentru aceste zile. Am ieşit cu bine din asta, nu au fost niciun fel de incidente şi suntem foarte bucuroşi că am trecut de această admitere, cu un număr de candidaţi înscrişi şi confirmaţi mai mare decât în anii anteriori.

Având în vedere că, după cum spuneaţi, a fost un număr mare de candidaţi, în acest an va mai fi organizată şi o a doua sesiune de admitere?

Da. Avem o sesiune de admitere în primul rând pentru locurile la taxă, rămase la diverse facultăţi şi de asemenea mai sunt câteva specializări, câteva domenii de studii la care au rămas la licenţă foarte puţine locuri: 7-8 într-o parte, 7-8 în alta. La foarte puţine facultăţi: pe la Teologie, pe la o specializare de la Geografie, la Filosofie mai avem câteva locuri, însă, în primul rând, sunt scoase la concurs locurile cu taxă rămase şi va fi o sesiune de admitere, nu la toate facultăţile. Sunt multe la care media a fost atât de mare, încât s-au ocupat şi toate locurile la taxă şi ar fi fost şi pe lista de aşteptare foarte mulţi candidaţi . Dar da, mai sunt facultăţi la UB care scot la concurs locuri şi în toamnă.

Care ar fi specializările unde vom avea în mod cert examen? Daţi-ne, vă rog, exemple!

V-am spus: Filosofie, una dintre specializările de la Geografie, de asemenea, una dintre specializările de la Fizică. Celelalte au avut suficienţi candidaţi. De asemenea, la Geologie mai sunt nişte locuri şi la Teologie, tot aşa, la unele specializări. Cam acestea sunt facultăţile la care mai avem locuri la buget, locuri la taxă. La toate facultăţile de ştiinţe mai sunt locuri la taxă. Mai sunt locuri la taxă şi la Facultatea de Litere, la multe dintre specializările de la Limbi străine sunt locuri la taxă rămase. Sunt locuri la taxă, aş zice eu, aşa, la opt din zece facultăţi. Deci candidaţii, care de exemplu, îşi iau bacalaureatul în sesiunea din toamnă, au şansa să intre la taxă, chiar dacă nu mai sunt locuri la buget, la cele mai multe facultăţi şi după anul I, se face reclasificarea candidaţilor, deci, practic, vor avea de plătit o taxă care este rezonabilă, între 300 şi 450 de lei pe an, la oricare dintre facultăţi, la licenţă şi vor avea de plătit taxe doar pentru anul I de studiu, după care, dacă au rezultate bune, trec pe locurile de la buget.

Cum vedeţi viitorul an universitar?

Să ştiţi că discutăm de multă vreme. Una dintre problemele care ne preocupă în mod deosebit în universitate. De asemenea, am avut discuţii, chiar ieri (not. Red.) am avut o consfătuire cu lectorii universităţilor din Bucureşti. Suntem în legătură şi cu Ministerul Educaţiei, cu colegii din ţară, cu reprezentanţii studenţilor. Noi am elaborat nişte scenarii, dar le vom definitiva în prima jumătate a lunii septembrie. Însă se conturează nişte opţiuni clare. E foarte probabil să avem încă un semestru cu activitatea de curs derulată online. Vom încerca să avem şi activitate faţă în faţă. Vom încerca să avem şi activităţi faţă în faţă, în condiţiile de distanţare. Acum vrem să vedem în primul rând, unde e nevoie de astfel de interacţiune faţă în faţă şi cum vom putea să o organizăm, astfel încât să  respectăm toate condiţiile de distanţare.

O noutate este reducerea distanţei interpersonale la un metru faţă – spate, stânga – dreapta, ceea ce înseamnă patru metri pătraţi de jur-împrejur, pentru o persoană, dar pe care îi împarte şi cu celelalte persoane din apropiere. Deci, cam un metru pătrat cel puţin pentru exclusiv persoana respectivă. Vom face astfel de acţiuni în special la laboratoarele care nu pot fi derulate online. De asemenea, vom încerca cel puţin pentru semestrul I, la anul I şi pentru semestrul II, la anii terminali. Acestea vor fi priorităţile, dar avem şi activităţi de tip faţă în faţă. De exemplu, dacă nu mai facem cursuri în amfiteatre, să putem face seminarii cu grupele acestea în amfiteatre, pentru anul I de exemplu, pentru a cunoaşte facultatea, pentru a-şi cunoaşte colegii şi faţă în faţă, pentru că ei nu se cunosc între ei. Dar şi pentru anii intermediari - vom încerca la laboratoare, la anumite teme care sunt foarte importante şi e mult mai bine să se deruleze prin interacţiune directă -  vom încerca să organizăm activităţi de tipul acesta. Cât de mult, în ce condiţii, va depinde – şi la asta lucrăm acum – de condiţiile pe care le vom avea de la nivel naţional. Dacă, Doamne fereşte! – condiţiile de pandemie se vor înrăutăţi, s-ar putea să avem restricţii la nivel naţional. Eu sper să nu se întâmple lucrul acesta. De asemenea, la nivel de Bucureşti, după cum vedeţi, Comitetul de urgenţă începe să definească scenarii pe diverse culori, care să fie adaptabile la comunităţi. Deci va trebui să vedem în ce scenariu va fi Bucureştiul şi după aceea, de asemenea comunităţile de unde ne vin nouă studenţii. Ce scenarii vor fi, pentru că avem studenţi din foarte multe locuri. După aceea, în funcţie de toate acestea, vom defini condiţiile pe facultăţile, clădirile şi chiar formaţiunile de studiu ale noastre. Astfel încât, dacă accesul  în clădire se face pe un anumit traseu, ieşirea pe un alt traseu, deci formaţiunile nu se întâlnesc între ele, presupunând că apare un caz care s-a infectat din altă parte şi studenţii şi cadrele didactice şi ceilalţi cetăţeni trebuie să  înţeleagă că în Universitate un student poate să petreacă 10 – 15 – 20 de ore pe săptămână.  Asta înseamnă echivalentul a unei zile pe săptămână. În rest el este în alte spaţii. Noi nu le putem controla. Dar, presupunând că apare un caz de persoană infectată, de oriunde ar fi infectată, vom încerca să izolăm formaţiunea lui de studiu, dacă nu s-a întâlnit cu alte formaţiuni de studiu. Adică grupa, dacă a avut doar activităţi distincte, seria dacă a avut activităţi distincte. Dacă apar mai multe cazuri la nivelul unei facultăţi, adică a unei clădiri a unei facultăţi, vom încerca să izolăm acea clădire şi doar dacă apar prea multe cazuri la nivelul universităţii în ansamblu, vom izola atunci universitatea. Eu sunt sigur că nu se va ajunge aici, pentru că suntem foarte atenţi, cu toate aceste condiţii. O altă problemă e aceea a căminelor şi sunt sigur că voiaţi să mă întrebaţi.

Da! Chiar asta voiam să vă întreb.

 Cum faci? Cum procedăm cu cazarea? Sunt universităţi care se gândesc să reducă numărul de studenţi în cameră. Nu e deloc simplu, pentru că trebuie să ne gândim ce facem cu cei care nu mai primesc cazare. Cel puţin la noi, la UB, numărul de locuri de cazare de-abia acoperă nevoile studenţilor noştri. Mai sunt unii care se cazează la gazdă. Slavă Domnului că avem foarte mulţi studenţi din Bucureşti şi aceştia nu au nevoie de cazare. Dar noi ne-am propus să alocăm locurile de cazare,  care din fericire,  sunt în largă majoritate de doi în cameră, mai sunt şi de trei în cameră, dar nu mai mult şi atunci ne-am propus să alocăm locurile în mod normal, ca şi cum activitatea ar fi normală, urmând ca după aceea, studenţii să vină în funcţie de activităţile pe care le au. Şi aici, din nou analizăm nişte scenarii alternative, dacă putem să programăm, de exemplu, la o serie, pentru că ei de obicei stau în cameră cu colegi de an sau de grupă. Şi,  dacă putem să programăm lucrurile, astfel încât anumite grupe dintr-o serie să aibă activităţile care sunt de tip faţă în faţă într-o perioadă,  să zicem două săptămâni sau patru, o lună, de activităţi în laborator în condiţii faţă în faţă şi  după aceea, să alternăm. Sau o serie şi o altă serie şi atunci ei să stea, de exemplu, unul în cameră pe perioada aceasta. Oricum, şi dacă sunt doi în cameră, dacă riscul de infectare rămâne la nivelul grupei sau seriei respective, vom aloca un număr de camere, o scară dintr-un cămin  pe care am ţinut-o şi în semestrul anterior, pentru că era de-abia renovat. Sunt camere cu băi în cameră. O vom ţine rezervată pentru eventualele cazuri de autoizolare pentru două săptămâni şi studenţii nu îşi vor plăti căminul pe perioada în care vor avea doar activităţi online şi nu vor fi prezenţi la cursuri şi seminarii, deci nu va fi nevoie să fie prezenţi în cameră. Deci vor plăti doar pe perioada în care efectiv locuiesc în camera de cămin. Cam acesta este scenariul acum. Dar vedeţi, sunt decizii colective şi care ţin de cum evoluează totul: şi pandemia şi situaţia specifică în Bucureşti şi reglementările de la nivel naţional.

Toate acestea presupun şi un efort financiar suplimentar pentru universitate.

Da! Noi calculăm de exemplu, foarte mult ce înseamnă materialele de curăţenie. De exemplu, producem dezinfectanţi, cumpărând doar produsele de bază, elementele sau substanţele de bază pe care le punem în ei. Producem noi, la facultăţile de chimie şi de biologie, de mai multe luni şi ne costă mult mai puţin. Cam la o treime. Pentru că sunt zeci de clădiri ale universităţii, unele dintre ele uriaşe, cu zeci de săli de clasă, de curs, de seminar. Vorbim de 320.000 de studenţi. Nu vorbim de 2-3 – 10, de 20. Şi  în toată această ecuaţie costurile sunt uriaşe. Ultimele achiziţii pentru măşti, mănuşi şi materiale de curăţenie, în special numai de măşti, mănuşi şi dezinfectanţi pentru mâini au însemnat aproape o sută de mii de lei. Peste 80 şi ceva de mii de lei. De ce? Gândiţi-vă! Deşi am făcut licitaţie şi am luat la preţuri excepţional de bune, foarte jos măştile, mult sub preţul de pe piaţă. Dar când cumperi o sută de mii de măşti, adică vreo trei măşti de fiecare persoană, când cumperi atât, te duci la 60-70 sau 80.000 de lei numai pentru măşti. Dacă iei trei măşti de persoană. Şi asta nu pentru a le da în fiecare zi noi, măşti studenţilor sau profesorilor. Fiecare este responsabil, pentru a avea mască, dar se poate rupe. Uitaţi, o am şi eu lângă mine. Sunt la birou. Se poate rupe elasticul acesta. Sau se poate strica din diferite motive. Sau cineva stă mai mult sau stă în preajma unei persoane care poate a strănutat, fără să fie neapărat pozitivă la covid. În aceste condiţii trebuie să avem noi măşti de rezervă şi să le oferim. Sau la examenele pe care le-am organizat, cum v-am spus, la Facultatea de Drept. Am avut măşti la dispoziţie pentru toată lumea. Toate lucrurile acestea costă. Şi noi am plătit preţul. E adevărat că am mai economisit pe alte domenii, dar nu este deloc simplu. Nebulizarea costă destul de mult. Trebuie să o facem cu diverse firme. Nu o putem face cu cei din interior, adică dezinfectarea aerului. De asemenea personalul de curăţenie trebuie să fie în priză şi să cureţe, să aerisească, să cureţe toate sălile în care sunt activităţi, dar eu zic că ne-am descurcat onorabil şi ne vom descurca bine în continuare.

Comentarii