Deocamdată este doar o discuţie între ministerul de Finanţe şi cel al Fondurilor Europene în contextul deficitului forţei de muncă. Modificarea este cerută insistent de oamenii de afaceri, care se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Soluţia ar fi aducerea de muncitori din străinătate, însă costurile cu angajarea sunt foarte ridicate, spun antreprenorii.
În bucătăria unui restaurant din Capitală muncesc șase nepalezi. Nu vorbesc foarte bine română, dar îndrumați de colegii de aici, învață pașii pe care trebuie sa îi urmeze în bucătărie.
Costurile pentru aducerea unui angajat din străinătate ajung și la 10.000 de lei. Și asta deoarece patronul trebuie să le asigure transportul, cazarea și cursurile de limba română.
În plus, prin lege, este obligat să îi plătească cu salariul mediu pe economie, în prezent – aproximativ 2.500 de lei net. Antreprenorii spun că ajung astfel la cheltuieli mari, dar nu au de ales dacă vor să-și salveze afacerea.
Iosif Ştefănescu, directorul unui restaurant: Înainte să ajungem la nepalezi am încercat din greu să găsim personal român. Forța de muncă din România vrea direct funcții de conducere dacă se poate salarii de nivel occidental.
Nu numai pretențiile financiare ale românilor contribuie la o criza a forței de muncă. Și milioanele de oameni care au plecat în străinătate au dus la un deficit de 1 milion de locuri de muncă.
Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR: Vorbim de o lipsă de personal fizic, efectiv lipsesc oameni. Nu mai vorbim de faptul că oamenii nu sunt pregătiți, ci pur și simplu lipsesc din punct de vedere fizic.
Deci e nevoie de un milion de noi oameni pe care să îi găsim pentru diverse industrii, de la turism, construcții, servicii.
În total, în România lucrează aproximativ 25.000 de muncitori străini.
