La ce riscuri sunt expuși copiii români pe internet

Copiii români sunt tot mai dependenți de internet, dar riscurile la care sunt expuși sunt tot mai mari, avertizează specialiștii care au fost prezenți la conferința „Copiii si mediul online”, organizată la București de compania Kaspersky.

Potrivit unui studiu sociologic realizat asupra unor copii între 9 și 17 ani, unul din trei copii a recunoscut că, în ultimele 12 luni, a fost hărțuit cel puțin o dată – fie online, fie offline. Iar dintre cei care au fost hărțuiți, opt din zece au spus că acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori.

Studiul pe această temă face parte dintr-un proiect denumit „EU Kids Online”.

Fenomenul de hărțuire este denumit, de obicei, bullying. Din păcate, adulții români, chiar dacă sunt cadre didactice, nu sunt pe deplin conștienți de pericolele aduse de acest fenomen.

Hărțuirea offline („pe viu”) pare mai periculoasă dar are avantajul că, după ce a intrat în casă, copilul este protejat. În schimb, hărțuirea online nu încetează nici măcar acasă, întrucât copilul își păstrează asupra lui telefonul mobil, care continuă să primească mesaje de pe internet.

Un alt element îngrijorător este faptul că un copil agresat pe internet tinde să devină și el agresor. Astfel, 90 la sută dintre adolescenții care au tratat pe cineva răutăcios au susținut că, la rândul lor, au fost și ei agresați.

Sondaje pe acest subiect s-au realizat periodic în ultimii ani. Interesant este faptul că, dacă în anul 2014 cele mai expuse hărțuirii online erau fetele, în prezent băieții și fetele par la fel de afectați de acest fenomen.

„O experiență online fără riscuri nu este posibilă, nici pentru adulți, nici pentru copii”, explică Bianca Balea, doctor în sociologie.

„Este important să dăm copiilor acces la tehnologie. Dar acest lucru trebuie făcut controlat, pentru fiecare categorie de vârstă, astfel încât să dăm copiilor elemente adecvate vârstei lor”, a precizat Bogdan Pismicenco, manager teritorial Kaspersky pentru România, Bulgaria și Republica Moldova.

Reglementările legale cele mai clare sunt cele legate de GDPR. Potrivit acestora, un tânăr are voie să-și deschidă un cont de Facebook sau un canal propriu de youtube abia la vârsta de 16 ani. În schimb, el are voie să vadă clipuri video pe internet și înainte de această vârstă, iar contul de Facebook și-l creează de multe ori mai devreme, chiar cu ajutorul părinților, recunosc specialiștii.

Dincolo de vârsta de 14 ani, interesul tinerilor pentru Facebook scade, în favoarea unor rețele precum Instagram sau SnapChat. Pe ultima dintre ele se pot posta imagini care se șterg automat după 30 de secunde, ceea ce face ca sistemul să fie folosit, de exemplu, și de adolescenții care vor să-și prezinte unii altora poze sexy. Dar sociologii susțin că sistemul SnapChat e folosit și în scopuri pozitive, cum ar fi pentru postarea de soluții la unele probleme de matematică.