Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto Arhiva

Kelemen Hunor: România nu mai este un elev eminent în drepturile minorităţilor

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi că, după 1989, România a fost un "elev eminent" în ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale, dar, după ce şi-a atins obiectivul de a intra în Uniunea Europeană şi NATO, a devenit un elev "comod".

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 31.05.2018 - 13:08

"Pe parcursul celor două decenii după schimbarea regimului comunist, parţial, în contextul procesului de democratizare şi parţial în cursul procesului de aderare la UE, au fost adoptate unele decizii în vederea garantării câtorva drepturi pentru minorităţile naţionale. Mai exact, România a acţionat ca un elev eminent — deoarece îşi concentra toate elementele pe care le avea la îndemână ca să se alăture elitei europene, şi anume Uniunii Europene şi Alianţei Nord—Atlantice (NATO). Ei bine, în ultimii 10 ani, elevul eminent a devenit mai comod, nu s-a mai concentrat pe acest capitol. Unele legi nici nu au fost elaborate, iar cele care au fost adoptate, sunt adesea ignorate", a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Liderul UDMR le-a spus reprezentanţilor Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, prezenţi la conferinţă, că au fost invitaţi în România, respectiv în judeţul Covasna, pentru a cunoaşte "scopurile, luptele, succesele şi planurile noastre ambiţioase", dar şi pentru a găsi parteneri în vederea susţinerii doleanţelor comunităţii maghiare.

"România îşi sărbătoreşte aniversarea a 100 de ani în acest an. Sunt 100 de ani de când am devenit din majoritate o minoritate, ceea pentru noi nu poate fi un motiv de sărbătoare astăzi, mai ales având în vedere faptul că promisiunea făcută minorităţilor naţionale cu ocazia Marii Uniri nu a fost nici până în prezent respectată (...) Este în interesul nostru, al tuturor, ca România să fie un stat puternic, dezvoltat şi modern, în care comunităţile minoritare trăiesc în pace, siguranţă şi se bucură de respect reciproc (...) Atunci când un politician european răsfoieşte materialul elaborat de diplomaţia română află că problema minorităţilor naţionale a fost rezolvată în mod exemplar în această ţară şi îţi aminteşte, bineînţeles, că şi şeful statului este de etnie germană. Nu este uşor în această situaţie să aducem argumente în favoarea noastră. Este dificil de prezentat soarta maghiarilor în România, când unele minorităţi naţionale sunt percepute ca surse de conflict şi sunt considerate un factor de destabilizare", a afirmat Kelemen.

Liderul UDMR a subliniat că "minorităţile naţionale au o problemă în România".

"Nu este la fel ca a celor din Ucraina sau Turcia. Există două diferenţe semnificative în comparaţie cu aceste ţări. Pe de o parte, nu ne aflăm la limita dintre privarea totală a drepturilor şi a recunoaşterii noastre ca minoritate. Pe de altă parte, nu suntem nici un factor destabilizator (...) Întrucât planurile noastre sunt ambiţioase, cerem şi sprijinul dumneavoastră. Scopul nostru este să facem auzită vocea Transilvaniei pe scena internaţională. Scopul nostru este ca recomandările Consiliului Europei să fie incluse în legislaţia obligatorie (...) Vă rog să ne sprijiniţi în acest demers, să susţineţi eforturile noastre de a crea un cămin paşnic şi sigur pentru comunitatea maghiară, o ţară în care păstrarea identităţii noastre nu poate fi pusă în pericol", a mai spus Kelemen Hunor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat în faţa participanţilor că una dintre doleanţele comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc, respectiv din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş este ca limba maghiară să fie limbă oficială în această regiune.

În acest sens, el a invocat o serie de modele europene, precum Spania, Italia, Germania şi Finlanda, unde limbile minoritare sunt recunoscute la limbi oficiale.

"Reprezentanţii statului român au un limbaj dublu - în exterior spun că problemele minorităţilor sunt rezolvate şi nu e aşa. Nu numai noi spunem că nu sunt rezolvate, ci şi reprezentanţi ai Consiliului Europei, ai Departamentului de Stat al SUA, organizaţii maghiare şi chiar şi româneşti care se ocupă de respectarea drepturilor omului (...) România nu e numai a românilor, ci a tuturor cetăţenilor care trăiesc aici, deci şi a maghiarilor şi a celorlalte minorităţi (...) Aşteptăm respect din partea politicienilor şi statului român. Respect şi nu intoleranţă (...) Să fie clar, calitatea relaţiei dintre majoritate şi minoritate depinde de majoritate" a declarat Tamas Sandor, potrivit traducerii oficiale din limba maghiară.

Conferinţa internaţională 'Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale', organizată la Balvanyos de către Comisia de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei, la invitaţia Consiliului Judeţean Covasna, a fost precedată miercuri de reuniunea comisiei de specialitate, iar la aceasta participă reprezentanţii locali şi regionali ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Comentarii

loading...