Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul, conform unui sondaj realizat de Provident Financial România.
Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea ‘nu mai este ce a fost’ şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de destinaţie.
Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui, iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, respectiv legumele. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar şi doar 4% au în meniu carne de berbec.
Înainte să aibă ce pune pe grătar, românii trebuie să meargă şi la cumpărături. 8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.
Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.
Întrebaţi ce sărbătoresc de 1 mai, 96% dintre respondenţi au ales Ziua Internaţională a Muncii, 3% au optat pentru Ziua Micii Uniri, iar 1% pentru Ziua Internaţională a Naturii.
Sondajul a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.
