7.4 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSocialInterviu cu psihologul Yolanda Crețescu

Interviu cu psihologul Yolanda Crețescu

Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă bolnavul depresiv în România?

Aș încadra, în trei mari categorii, problemele cu care bolnavul depresiv se confruntă astăzi în România: lipsa psihoeducației, stigmatizarea și neconștientizarea competențelor și serviciilor din domeniu.

Lipsa unei informări corecte și a componentei de psihoeducație, precum și etichetarea din partea societății supun bolnavul de tulburări emoționale la un stres continuu și viciază astfel relația cu specialistul.

De cele mai multe ori, pacientul ajunge la psihiatru abia atunci când boala este acută, când deja se află în dizabilitate, când efectiv nu mai poate duce boala pe picioare și, eventual, după ce a trecut prin nenumărate analize medicale la diferite specializări, mai puțin cea psihiatrică. Faptul că depresia are și o componentă de simptomatologie fizică îl determină să meargă mai întâi la evaluări medicale, precum cele de cardiologie, gastroenterologie, neurologie etc. și, abia ca ultimă soluție, când deja este epuizat și total descurajat, ajunge și la psihiatru. Lipsa informării în masă și, mai ales, lipsa unei abordări multidisciplinare în cazul tulburărilor emoționale, precum colaborarea între medicul de familie – psiholog sau psihiatru, sunt probleme cu care pacienții din România încă se confruntă.

Apoi, vorbim și despre o neconștientizare a competențelor și serviciilor din domeniu întrucât încă există o confuzie între psihologul clinician, psihoterapeut și psihiatru, ceea ce face ca potențialul beneficiar al acestor servicii să nu știe cui să se adreseze.

Înțeleg că, din toamnă, veți lansa un proiect dedicat persoanelor cu depresie. Care este scopul proiectului și ce vă doriți să aduceți nou în România, în acest sens?

Da, pregătesc lansarea unui proiect dedicat persoanelor cu depresie și anxietate, proiect susținut de Asociația Happy Minds. Mi-am propus ca, din această toamnă, bolnavul depresiv să beneficieze și în România de o abordare multidisciplinară a tulburărilor emoționale, o abordare holistică, menită să îi asigure prevenția, evaluarea, intervenția și suportul în cadrul unei comunități cu specialiști psihoterapeuți, psihiatri și medici din întreaga țară.

Ținând cont că, la nivel global, există studii care ne previn că în 2020 depresia va fi a doua cauză de dizabilitate în lume, dar și de mortalitate în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani, proiectul urmărește prevenția și facilitarea accesului bolnavului depresiv la servicii multidisciplinare.

De asemenea, pentru că depresia are această particularitate de nivel de energie foarte scăzut și gânduri repetitiv negative, care fac foarte dificilă reconectarea funcțională a bolnavului cu mediul, ne dorim ca tot demersul și procesul de informare, evaluare și chiar intervenție să se facă în ritmul lui propriu și în mediul lui imediat. Practic, schimbăm paradigma și punem specialistul la dispoziția clientului sau pacientului depresiv, și nu invers, prin intermediul unei platforme interactive, cu conținut științific validat. Mai exact, vom aduce noi comunitatea de specialiști din întreaga țară, atât în online, cât și în domeniul lucrului față în față cu clientul, prin intermediul unui HUB antidepresie. Astfel, prin intermediul platformei, pacienții pot accesa specialiști din întreaga țară pentru servicii de psihoterapie, psihiatrie, nutriție, sport și consiliere juridică, pot cere o a doua opinie sau pot fi consiliați cu privire la procesul de intervenție și recuperare.

De ce un HUB?

În primul rând, pentru că absența acțiunii multidisciplinare face ca în cazul unei persoane cu predispoziție spre depresie sau a unui bolnav depresiv, atât un diagnostic corect, cât și o intervenție corectă să întârzie să apară. Deseori se întâmplă ca gradul de anxietate sau teama de o boală incurabilă ori periculoasă să apară în gândurile bolnavilor doar pentru că se întârzie diagnosticarea. Oamenii se duc la neurologie, cardiologie sau alte specializări medicale, primesc negația că nu se identifică un diagnostic și atunci se îngrijorează. Tot acest stres și toată această îngrijorare fac rău unei persoane cu fond depresiv, pe când o bună informare, o conectare rapidă și eficientă cu bolnavul poate să reducă riscul de suicid cu peste 50%.

În al doilea rând, pentru că o intervenție holistică abordează individul și boala în toată complexitatea lor. Pentru că omul este mult mai mult decât suma funcțiilor sale fizice, mentale, emoționale, iar comportamentul depresiv este cel mai bine înțeles dacă este văzut ca o unitate, ca un stil de viață (Ce facem cu ce avem în depresie?). Altfel spus, dacă eliminăm doar simptomele, nu și cauza, dacă nu învățăm să ne raportăm diferit la probleme, să găsim o abordare focusată pe soluții și nu ne schimbăm stilul de viață, vom rămâne în același lanț al slăbiciunilor – predispuși iar, și iar, în fața acelorași probleme. Iar pentru toate acestea, avem nevoie de intervenție holistică, prin pluridisciplinaritate și acțiuni care să vizeze bolnavul la 360 de grade.

Mulți români par a fi încă reticenți în ceea ce privește psihoterapia. Care considerați că este cel mai mare impediment: lipsa psihoeducației, stigmatizarea sau statutul financiar?

În esență, psihoterapia este defavorizată în România, comparativ cu celelalte țări, deoarece a existat o absență a ei de pe piața academică și profesională până în anul 1990. Ca atare, toata cazuistica specifică psihoterapiei a fost îndreptată către psihiatrie. Și, atunci, pentru că 30 de ani nu sunt suficienți pentru a schimba o mentalitate, acesta este unul dintre marile minusuri ale psihoterapiei la noi în țară.

Apoi ar fi și lipsa de psihoeducație și avalanșa de informație nevalidată științific, numărul mare de specialiști și specializări colaterale, dar care nu sunt suficient de bine pregătiți ori nu au legătură cu această ramură academică.

În aceeași măsură, putem vorbi de o profundă stigmatizare culturală și profesională. Chiar dacă la nivel declarativ nu se iau măsuri împotriva celor care suferă de tulburări emoționale, practica ne arată că există o astfel de etichetare și măsuri coercitive la adresa lor. Faptul că în România nu există legislație care să asigure confortul, suportul și accesul facil al bolnavului astfel încât să primească ajutor specializat, în timp util, și acesta este un alt mare impediment. Ar fi momentul să preluăm și noi din exemplul altor țări unde există posibilitatea de program redus pentru persoanele aflate în risc emoțional sau deja diagnosticate, decontarea unui număr minim, obligatoriu, de ședințe de psihoterapie și programe de recuperare, reconectare în cadrul organizațiilor.

La toate acestea se mai adaugă și faptul că psihoterapia și serviciile de psihologie nu sunt decontate la nivel macrosocial, iar situația financiară relativ precară a oamenilor din România nu permite accesul ușor la psihoterapie. În acest contex, proiectul nostru va include și un program gratuit de psihoterapie și suport pentru persoanele defavorizate financiar în lupta cu depresia.

Cum vor putea accesa beneficiarii acest program gratuit de recuperare?

Acele persoane care vor îndeplini criteriile noastre de eligibilitate, vor putea să ne contacteze și să ne pună la dispoziție documentele doveditoare că se află într-o situație financiară defavorizată, iar noi le vom putea oferi acest program gratuit, prin intermediul fondurilor din sponsorizari.

Unde vă vor putea găsi oamenii din toamnă?

La un click distanță. Va fi suficient să acceseze www.deprehub.ro sau să sune la Tel Verde (număr gratuit pe care îl vom deschide tot în toamnă) și atunci vor fi direcționați către specialiștii depreHUB.

În București există și un sediu al depreHUB-ului, unde se vor organiza grupuri de suport, workshop-uri și diferite evenimente, însă beneficiarii vor avea acces și în toate sediile colaboratorilor noștri din întreaga țară.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Mii de persoane cer demisia la Budapesta premierului Viktor Orban după un caz de corupție

Mii de persoane au manifestat marţi la Budapesta pentru a cere demisia premierului Viktor Orban, după difuzarea unei înregistrări audio care pretinde să dovedească...

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...
Ultima oră
Pe aceeași temă