„În anul 2014-2015, când făceam acest plan (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru regiunea Bucureşti-Ilfov – n.r.), numărul de maşini era de 700 la mia de locuitori. Am refăcut datele, pentru că avem un sistem IT de actualizare, a ajuns aproape maşina şi locuitorul, deci aproximativ o mie de maşini la o mie de locuitori, în condiţiile în care media UE este de 500 de maşini la o mie de locuitori. Deci, situaţia este extrem de dificilă la nivelul Capitalei”, a spus ea, în cadrul dezbaterii organizate de Comisia pentru mediu din Senat, în parteneriat cu Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor şi Asociaţia Observatorul Român de Sănătate.
Aura Răducu a menţionat că potrivit datelor din Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), peste 50% din poluare este generată de trafic.
„Vrem să aplicăm PMUD, în care am prevăzut foarte multe măsuri. E un plan cu totul diferit de strategiile realizate până acum. Are un buget prevăzut de 7 miliarde de euro, pentru dezvoltarea în primul rând a transportului public de călători. Este foarte important să reducem traficul de vehicule, să eliminăm această aglomeraţie excesivă. Prima soluţie credem că este dezvoltarea, modernizarea, eficientizarea transportului public de călători, ca primă soluţie care se poate realizat cât mai repede, într-un an – doi, şi realizarea unui transport integrat Bucureşti-Ilfov”, a spus ea.
Dr. Kurt Straif, director de departament în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, a arătat că studii realizate începând din anii ’90 au indicat faptul că emisiile motoarelor diesel reprezintă un element cancerigen.
„Luând cele trei linii de dovezi împreună – cancerul la oameni, datele studiilor ştiinţifice şi studiile ştiinţifice experimentale la animale – putem spune că aceste emisii sunt dăunătoare pentru oameni, provoacă cancer pulmonar, care este cancerul cel mai frecvent în majoritatea ţărilor lumii şi, de asemenea, sunt dovezi că produc cancer al vezicii biliare, dar nu la o rată atât de ridicată precum cancerul pulmonar”, a declarat el.
Kurt Straif a adăugat că potrivit estimărilor, până în anul 2035, la nivel mondial ar putea să apară 24 de milioane de noi cazuri de cancer (provocate de diferite cauze), în condiţiile în care în prezent numărul persoanelor care se confruntă cu această boală este 15,2 milioane. Kurt Straif a mai precizat că este de aşteptat ca majoritatea acestor cazuri să apară în ţări cu venituri mici şi medii, dar şi că prevenţia este cel mai eficient instrument în faţa acestor probleme.
Lucian Mândruţă, fondator al Asociaţiei „Cu bicicleta departe”, le-a arătat celor prezenţi filtrele unei măşti pe care o foloseşte atunci când merge cu bicicleta, evidenţiind modul în care îşi schimbă culoarea acestea după doar zece zile de utilizare în Bucureşti.
„Am luat această mască acum trei ani, pentru că pur şi simplu seara, mai ales vara, simţeam că am respirat pietriş toată ziua când ajungeam acasă. Eu merg la serviciu cu bicicleta cam 25 de kilometri, dus-întors. (…) Trebuie să limităm traficul. Nu există altă soluţie. Eu nu sunt dintre cei care cer să mi se construiască pistă de bicicletă şi nu cred că pista de biciclete sau bicicleta e o soluţie pentru toată lumea. Cred însă că oamenii trebuie să înceapă pur şi simplu să meargă pe marginea drumului, conform Codului rutier. (…) Fac un apel către instituţiile care pot schimba lucrurile. Trebuie să aveţi curaj, curajul să vă luptaţi cu noi, publicul, care suntem egoişti şi nu putem să ne mişcăm fundul din maşină şi ni se pare că e o mare înjosire dacă luăm metroul, autobuzul, bicicleta”, a spus el.
Vlad Mixich, preşedintele Observatorului Român de Sănătate, a citat datele unui studiu recent realizat pe Oxford Street, referitor la impactul pe care îl are asupra sănătăţii plimbarea pe o arteră cu trafic intens.
„Concluzia e că plimbarea pe o stradă cu trafic aglomerat duce categoric la scăderea funcţiei pulmonare, iar efectul benefic al mersului pe jos – eu, de exemplu, mi-am instalat la telefon un pedometru – dacă merg pe jos pe Calea Victoriei între 16.00 – 19.00, degeaba merg, pentru că mai mult stric sănătăţii. Traficul şi poluarea din trafic şterg efectul sănătos al mersului pe jos sau pe bicicletă. (…) Dacă ne uităm pe harta europeană a nivelului de emisii de bioxid de azot, România pare în regulă, dar dacă dăm un zoom, acolo unde a Bucureştiul, vedem un portocaliu aprins. Cel puţin pentru zona Bucureşti, problemele sunt mari”, a spus el.
Vlad Mixich a mai precizat că în urma desfiinţării timbrului de mediu, în anul 2017, în România au fost înmatriculate peste 520.000 de maşini second hand, iar peste jumătate dintre ele au peste 15 ani vechime.
Diana Mocanu, director general în Ministerul Mediului, a precizat că o altă sursă de poluare în Bucureşti o reprezintă marile şantiere, precum şi faptul „că se construieşte haotic, fără a se respecta în niciun fel condiţiile din acordul de mediu”.
„Degeaba merg Garda şi Poliţia Locală şi sancţionează, pentru că sancţiunile sunt atât de mici, încât operatorul şi le prinde în costurile investiţiei”, a explicat ea.
Senatorul Allen Coliban, preşedintele Comisiei de mediu, a declarat că dezbaterea este menită să „pună pe masa” autorităţilor date care nu pot fi contestate, pentru a le forţa să ia atitudine.
„Din punctul meu de vedere, e foarte important să pornim aceste discuţii de la date, de la fapte, pentru că nu de puţine ori au fost negate problemele care există, a fost negat impactul lor sau a fost diminuat, şi asta din mai multe zone ale spectrului politic şi administrativ. (…) Pornind de la aceste date, suntem forţaţi să luăm atitudine şi, din păcate, există câteva teme în cazul cărora ne tot învârtim în jurul cozii fără să dăm soluţii. Problemele de infringement pe calitatea aerului nu sunt de ieri. (…) Din punctul meu de vedere, ceea ce am primit azi ca răspuns din partea autorităţilor sunt promisiuni şi termene avansate. Trebuie să menţinem această presiune şi acest dialog, astfel încât să ne asigurăm că ele chiar se respectă”, a subliniat el.
