15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSocialEXCLUSIV. Interviu cu președintele FSLI (partea I)

EXCLUSIV. Interviu cu președintele FSLI (partea I)

RL: Cum au primit cadrele didactice, cum ați primit dumneavoastră această veste că salarile din sistemul bugetar ar putea fi înghețate?

Simion Hăncescu: Cu mare bucurie! – în ghilimele – vă dați seama.  Așa  cum a prevăzut Legea 153 promisiunea a fost că vor intra cei din sănătate cu aplicarea majorării și următoarea categorie să fie cea din învățământ. Ca un calendar stabilit, Ordonanța 114 a fostului guvern, prin care ar fi urmat să se mărească salariul în septembrie 2020. Adică să ajungă la nivelul din 2022. Majorare care nu este atât de semnificativă cum își imaginează opinia publică. Ar însemna o creștere medie de 300 de lei net pentru cadrele didactice. Și trebuie precizat un lucru foarte important! Se impune această majorare ținând cont și de faptul că poziționarea în grila de salarizare este umilitoare. Profesorii sunt în pătrimea inferioară a grilei. Un profesor poate să ajungă la maximum – salariul maxim având un coeficient de 2,21 și cu sporul de vechime, la 2,7  pe scara de la 1 la 12, ceea ce este foarte mic. Și nemulțumirea oamenilor de aici pleacă. Pentru că a îngheța salariile la nivel de 2500/ 2300 cât  are un profesor la început de carieră, 3000/ 3500 de lei nu este tocmai bine pentru oameni în  condițiile în care se anunță creșteri de prețuri. Presa a prezentat în ultimul timp astfel de lucruri și o să ne așteptăm în perioada următoare la creșteri de prețuri cauzate de măririle de tarif la energie și gaze. Prin urmare, puterea de cumpărare a oamenilor o să scadă și de aceea oamenii sunt nemulțumiți.

Mai este un lucru care creează iarăși o stare de nemulțumire și încă persistă nemulțumirea: salariul nu se calculează corect. Există oameni în sistem care au dirigenție, de exemplu, care au gradații de merit, care lucrează în învățământul special sau care predau la simultan. Veniturile lor se raportează la salariul din 2016 și nu la cel în plată. Și iată, că sunt o serie de nemulțumiri justificate ale oamenilor și evident că Guvernul, luând această decizie, este clar că oamenii sunt complet nemulțumiți. Practic, Guvernul României dorește să reducă cheltuielile și ținta este clară – să reducă cu aproximativ 17 miliarde de lei cheltuielile în 2021 față de 2020, dar nu găsind niște pârghii de a impozita, de exemplu, profiturile la companiile multinaționale sau profiturile la bănci, ci pe spinarea salariaților.

Am văzut că mai multe sindicate strâng semnătutri, intenționând să dea în judecată Guvernul, statul român, tocmai pentru aceste măsuri procentuale despre care aminteați  dumneavoastră și care nu se aplică corect, cum precizați, ci la salariul din 2016.

Sunt procese pe rol, sunt procese câștigate. Ele vor continua pentru că este firesc ca oamenii să-și ceară în instanță aceste drepturi. Culmea este că Ministerul Muncii recunosște că nu se calculează corect și Ministerul de Finanțe recunoaște că nu se calculează corect, numai că, pentru a aplica corect trebuie să ai bani. Ori banii tot de la Ministerul de Finanțe trebuie să vină. Și este un paradox: ei recunosc că nu se calculează corect, dar nu au ținut cont. Ca și cum ar trebui ca oamenii să vină cu bani de acasă ca să se aplice corect salariul.

Dacă ar fi salarii foarte mari, da, domnule, hai, să spunem, într-o perioadă temporară am putea să spunem – hai că îngheață și acceptăm un sacrificiu. Dar vedem că aceste salarii îngheață pentru unii la sume mari. Și aici este o altă nemulțumire a salariaților din sistem cauzată de Legea 153, pentru că în administrație salariile se stabilesc în funcție de veniturile pe care le au cei din administrație, de fondurile pe care le au și de veniturile aleșilor. Și așa s-a ajuns acolo – și tot respectul, nu am nimic cu șoferii de la primării sau femeile de serviciu – la salarii mari. Un șofer ajunge la 4000 de lei, de exemplu, net. Sau un polițist comunitar are mai mult decât un profesor de stat. Și acestea sunt derapaje grave. În România – caz unic – salariile din învățământ sunt mai mici decât cele din administrație. Peste tot, în lumea normală, salariile din administrație sunt sub educație. Și de aceea lucrurile nu mai pot să continue așa și nemulțumirea este evident, justificată.

Vorbiți de nemulțumirea celor din teritoriu. Am văzut deja proteste ale sindicatelor din alte ramuri, chiar și astăzi. Să ne așteptăm la proteste și din partea angajaților din sistemul de învățământ preuniverrsitar?

Poate. Probabil că da. Deci noi așteptăm acum demersul să avem o discuție cu cei care au pâinea și cuțitul, să vedem ce vor să facă, pentru că, vedeți, Curtea Constituțională a dat un verdict recent legat tocmai de această majorare a salariilor în învățământ. Este suspectă decizia Curții. Da, este decizia Curții – nu  vreau să o comentez prea mult – dar e cusută cu ață albă. Pentru că ne amintim că aceeași Curte nu de mult, a mai dat o decizie tot împotriva celor din învățământ. Vă amintiți de acea inițiativă, conform căreia trebuia să se acorde un stimulent financiar pentru personalul din învățământ care vine în contact cu elevii. Și iată, că din 8 februarie – să sperăm că școlile vor începe – riscurile sunt destul de mari. Mai ales că iată, cum se prezintă realitatea nici vaccinuri nu sunt suficiente și platformele de înscriere la vaccinare sunt blocate și oamenii – primesc semnale din teritoriu – sunt nemulțumiți. Spun că ei nu vor merge la școală, dacă nu sunt vaccinați, pentru că le este teamă efectiv de acest lucru.

Prin urmare,  de aceea vă spun că este foarte posibil în zilele următoare, în funcție de semnalele pe  care le avem de la oficiali. Și ideea de fond este să vedem ce are de gând Guvernul în 2021. Ar fi varianta de compromis să se aplice această mărire de la 1 septembrie 2021, așa cum Guvernul a propus prin Ordonanța 135. Știm foarte bine că ulterior Ordonanței 135 a venit cu acea măsură privind măsurile fiscal-bugetare, ordonanță prin care a legiferat să se înghețe toate salariile. Deci deocamdată, ultima ordonanță în vigoare este cea conform căreia salariile sunt înghețate în tot anul 2021, la nivelul lui decembrie 2020. Dar așa cum vă spuneam, unora le îngheață la 4 – 5 – 6 mii de lei net și altora la 2500 sau 3000 de lei, ceea ce nu este în regulă.

Partea a doua a interviului va fi publicată în ediția cotidianului național “România liberă” de luni.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Tarifele polițelor de asigurare obligatorie rămân plafonate până la 30 iunie 2024

Executivul a aprobat actul normativ promovat de Ministerul Finanțelor și elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care prelungește cu trei luni perioada de...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Guvernul ia noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura

Guvernul ia joi noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura, premierul Marcel Ciolacu anunţând că va fi prelungită cu două luni, până la 31...
Ultima oră
Pe aceeași temă