Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Epidemia de rujeolă revine în forţă

Din ianuarie 2016, 45 de decese şi aproape 12.000 de cazuri de îmbolnăvire la nivel naţional – acesta este bilanţul încă provizoriu al celei mai mari epidemii de rujeolă din România din ultimii ani.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 04.04.2018 - 10:37

Situaţia a redevenit alarmantă, în condiţiile în care în ultima perioadă se înregistrează peste 200 de noi cazuri săptămânal.

Potrivit celor mai recente date centralizate de Centrul de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, în ultima săptămână au apărut alte 215 cazuri la persoane care nu s-au vaccinat deloc, iar specialiştii atrag atenţia că rujeola este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă din România sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimul deceniu şi care s-a accentuat prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copiii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor.

Rată scăzută de vaccinare

Cunoscută şi sub denumirea de pojar, rujeola este o boală infecţioasă virală acută, contagioasă, cauzată de un virus din familia paramixovirusuri. În multe cazuri, boala duce la complicaţii, iar pentru 1 din 1.000 de bolnavi boala este mortală. Principala măsură de prevenţie este vaccinarea copiilor împotriva virusului rujeolic. Cu toate acestea, rata de vaccinare continuă să fie foarte scăzută, în ciuda apelului medicilor şi al autorităţilor.

În acest context, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Adriana Pistol, declara recent că este nevoie de urgentarea adoptării Legii vaccinării: “Această lege aduce în primul rând sancţiuni pentru toate instituţiile publice care nu îşi fac treaba sau nu o fac la timp, pentru că nu putem cere unui părinte să fie perfect informat, perfect convins, dacă fiecare dintre noi, cei care lucrăm în aceste instituţii, nu participăm la îndeplinirea în timp a datoriilor ce ne revin. În boala transmisibilă - şi exemplul cel mai bun este rujeola - timpul contează. Dacă reac-ţia nu e în momentul oportun, nu vom avea rezultatele scontate şi continuăm să numărăm decese. În România luna trecută încă rata de vaccinare nu depăşea 45% pe ţară. La doza suplimentară, de nouă luni, este undeva la peste 20%”, a precizat ea, în cadrul Conferinţei Naţionale RoVaccin 2018.

Potrivit proiectului Legii vaccinării, părinţii sunt obligaţi să se prezinte la medicul de familie, chiar dacă refuză vaccinarea copilului, iar ulterior riscă să fie audiaţi de comisiile de vaccinare, în caz contrar amenzile ajungând şi la 10.000 de lei. Cu aceeaşi sumă de bani ar putea fi sancţionaţi şi medicii de familie care nu respectă prevederile legale, de exemplu dacă nu oferă informaţii corecte părintelui sau dacă nu asigură confidenţialitatea.

OMS: România şi Italia, în topul ţărilor cu cele mai multe cazuri

Cele mai mari focare de pojar din Europa se află în România şi Italia, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), majoritatea cazurilor fiind raportate în zonele în care imunizarea este extrem de mică. Documentul relevă că cele trei genotipuri de rujeolă au început să se răspândească în România din luna ianuarie 2016, nefiind prezente pe teritoriul ţării anterior. Deoarece virusul este endemic, se poate răspândi în majoritatea zonelor de pe glob chiar dacă acestea au eliminat boala din rândul populaţiei. Cele mai expuse sunt persoanele nevaccinate sau insuficient vaccinate, indiferent de vârstă.

Pentru a stopa răspândirea virusului se recomandă atingerea și menținerea pragului de acoperire vaccinală de 95% prin două doze de vaccin antirujeolă. Dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Spitalului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, a declarat pentru „România liberă” că este important ca lumea să înţeleagă că vaccinarea nu este de joacă: “Se ştie că atunci când apare o epidemie se asociază şi cu decese, aceasta este logica pentru care se vaccinează în masă. Ori de câte ori într-o populaţie intră un agent nou patogen, cum este virusul rujeolos, el se comportă ca un virus sălbatic, care dă forme severe de îmbolnăvire, inclusive decese. Nu este nimic excepțional”.

Reputatul medic infecţio-nist atrage atenţia că, ori de câte ori o campanie de vaccinare scade sub 80%, există riscul unei epidemii, iar sub 60% e ca şi declanșată: „O cauză este campania antivaccinare, care a luat proporții incomensurabile. Cât timp există o politică de sănătate publică, mesajul este unul singur: campania de vaccinare este obligatorie. Nu poți să-i iei dreptul la viață unui copil nou-născut pentru că părintele este neinformat. Nu se fac campanii de dragul de a se face, ci împotriva acelor boli care au potențial letal“.

Semne alarmante ale bolii

Evoluţia rujeolei la majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de această boală nu prezintă, în general, niciun pericol pentru viaţă şi se încheie cu vindecarea definitivă a acestora. Cu toate acestea, în unele cazuri, rujeola se poate dezvolta în forme mult mai agresive, poate provoca complicaţii destul de grave şi chiar conduce la moartea bolnavului. Datele OMS arată că rujeola este una dintre principalele cauze ale mortalităţii la -copii cu vârste de până la 5 ani din toată lumea. Virusul se transmite în mod direct în cursul tusei sau strănutului unui subiect bolnav de rujeolă (intră în organism pe căile respiratorii sau prin ochi, conjunctivă). Boala este contagioasă în timpul -perioadei de incubaţie -(aproximativ 10 zile), cât şi în timpul perioadei de manifestare a bolii (durată de 4 zile).

În primele 3-5 zile de la debutul bolii, bolnavul prezintă simptome asemănătoare unei răceli: febră foarte mare, secreţii nazale, ochi înroşiţi, dureri în gât, tuse, creştere în volum a ganglio-nilor latero-cervicali, oboseală, lipsa poftei de mâncare. Apoi, apare o erupţie pe mucoasa bucală sub forma unor puncte roşii cu un centru mic de culoare gri, denumită şi semnul Koplik. Erupţia în zona bucală dispare în aproximativ 18 ore şi în locul ei apare erupţia tipică de rujeolă, mai întâi la nivelul feţei şi în spatele urechilor, apoi pe întreg corpul. În perioada de erupţie, bolnavul prezintă febră şi senzaţie de mâncărime la nivelul întregului corp. 

Focar de infecţie în Neamţ

Potrivit ultimelor cifre oficiale date publicității de CNSCBT, săptămâna trecută au fost confirmate 19 cazuri de îmbolnăvire cu rujeolă la copiii din Neamț. DSP Neamț a precizat anterior că a trimis la Institutul „Cantacuzino” din București 21 de probe de ser de la copiii cu semne clinice de rujeolă, cu vârste între 0 și 4 ani.

 „Timpul trece, copiii mor şi suntem în aceeaşi situaţie. Şi acest lucru are impact pe toate bolile transmisibile. Avem studii de cost pentru familiile celor care au avut rujeolă în epidemia din 2011-2013. România a cheltuit în jur de 13 milioane de euro. Am putea preveni foarte multe boli şi cu toate acestea aşteptăm să dăm bani pe medicamente, zile de spitalizare, zile de terapie intensivă.“(Adriana Pistol, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie)

Comentarii

loading...