24 C
București
duminică, 2 octombrie 2022
AcasăSocialEducațieSuntem una dintre țările cu cea mai mare rată de analfabetism funcțional...

Suntem una dintre țările cu cea mai mare rată de analfabetism funcțional din Europa

Narada, o organizaţie non-guvernamentală, încearcă să vină în ajutorul întregului sistem de educaţie şi să rezolve principalele probleme.

Andra Munteanu, cofondator Narada, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre principalele carenţe ale sistemului de învăţământ, despre imaginea actuală a educaţiei din ţara noastră, dar şi despre proiectele Narada.

România Liberă: Unde se află sistemul educațional din țara noastră, comparativ cu alte state europene?

Situația în care se află sistemul educațional de la noi din țară este foarte bine cunoscută chiar și de cei care nu sunt specialiști în domeniu. Ministrul Învățământului a anunțat în urmă cu două luni că rezultatele nu sunt deloc încurajatoare, în sensul că România are rezultate de două ori mai slabe decât media Uniunii Europene în ce privește analfabetismul funcțional. Față de ce se întâmplă în alte state europene, avem o rată a abandonului școlar mai ridicată, iar ponderea absolvenților de învățământ superior este cu aproximativ 15% mai mică. Suntem una dintre țările cu cea mai mare rată de analfabetism funcțional din Europa, după cum arată testările PISA și din acest motiv starea Educației ar trebui să devină o prioritate pentru noi toți.

Care sunt pricipalele provocări ale sistemului educațional în acest nou an școlar?

Noul an școlar întâmpină aceleași vechi probleme, din păcate. Sunt multe școli cu necesități de investiție în infrastructură, în sisteme de încălzire, fără toalete, biblioteci sau săli de sport, licee tehnologice fără dotări în ateliere, ca să nu mai vorbim despre tehnologia necesară educației digitale, atât de necesară pentru un învățământ care să răspundă nevoilor secolului 21. Ca să vă ofer câteva date – 500.770 de elevi nu au acces la o bibliotecă, 1 din 6 școli nu are sursă autorizată de alimentare cu apă, mai mult de jumătate din școlile românești nu au o sală de sport, 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de ştiinţe, iar 230.000 de elevi nu au acces la grupuri sanitare în incinta şcolii. Acestea sunt doar câteva exemple.

A fost mai bine pregătit sistemul educațional pentru un nou an școlar în pandemie? Sau elevii și profesorii se confruntă cu aceleași lipsuri?

Ministerul Educației și autoritățile locale au făcut un efort în acest sens pe parcursul anului trecut. Narada a avut multe inițiative pentru dotarea școlilor cu tehnologia necesară învățării online, am făcut expediții în județe din toate colțurile țării ca să intervenim în sprijinul comunităților defavorizate, iar prin intermediul platformelor nostre am ajutat școli, elevi, profesori să facă față mai bine provocărilor din pandemie. Prin eforturile noastre și implicarea mediului de business și al societății civile am rezolvat situații critice din multe comunități vulnerabile, însă nevoile sunt încă foarte mari, în condițiile în care Educația este în continuare subfinanțată. Prin proiectul HartaEdu lansat la începutul lui octombrie le-am oferit școlilor, profesorilor și elevilor posibilitatea să-și facă vocile auzite, să ceară ajutor. Privind aceste alerte de educație înscrise pe HartaEdu, se observă foarte ușor că este în continuare o mare nevoie de tehnologie pentru sprijinirea actului de educație.

În ce măsură este pregătit sistemul educațional din țara noastră să facă față digitalizării?

Digitalizarea este o necesitate în Educație. Pandemia a schimbat situația din învățământ peste noapte, chiar dacă nu eram pregătiți pentru acest pas, mai ales din punct de vedere al dotărilor cu tehnologia necesară și, în unele cazuri, nici în privința abilităților de predare în acest sistem. A fost o noutate care ne-a testat capacitatea de adaptare, dar problema reală se referă la lipsa dotărilor necesare educației digitale. În acest sens a intervenit Narada, dar nu numai. Pentru proiectul NaradiX, am digitalizat curriculum-ul școlar pentru clasele 0 – 8 și ne dorim să dezvoltăm materii noi pentru clasele 5-8, precum și materii opționale: educaţie ecologică şi de protecţia mediului, educaţie financiară, educație civică și de dezvoltare personală, cerute insistent de elevii naradix. Am făcut aceasta cu ajutorul a 40 de profesori și 80 de voluntari, în timp record, în doar câteva luni. Nu a fost ușor, însă evoluția firească este în acest sens. Elevii se vor adapta foarte rapid, pentru că sunt născuți în era digitală. E chiar mai simplu pentru ei, pentru că li se oferă cursuri interactive, atractive, care le captează ușor interesul pentru învățare.  Experiența NaradiX ne-a demonstrat aceasta.

 Cu ce campanii vine Narada pentru susținerea educației în actualul an școlar?

Anul acesta, vom derula în continuare NaradiX, platforma de învățare remedială, care s-a dovedit a fi un real succes. Conform sondajelor pe care le-am făcut, 95% dintre elevii înscriși au recuperat materie cu NaradiX, iar 60% dintre copiii care au utilizat platforma au spus că le este impulsionată motivația de a recupera informația școlară. Aproape 16.000 de copii au utilizat acest sistem digital de educație propus de Narada, şi peste 1000 de profesori au predat cursuri sau au susținut webinarii, la care au participat peste 7000 de elevi.

La începutul lunii octombrie, am lansat noul proiect Narada, HartaEdu, o platformă prin care ne propunem să acordăm un ajutor suplimentar școlilor, profesorilor și elevilor, dar totodată să oferim posibilitatea mediului de afaceri să se implice în susținerea Educației românești. 

Vorbiți-ne puțin despre HartaEdu.ro, platforma pe care Narada a lansat-o în urmă cu foarte puțin timp, care oferă profesorilor și membrilor societății civile posibilitatea să semnaleze urgențele din Educație. Care sunt motivele pentru care ați pornit acest proiect? Ce așteptări aveți? 

HartaEdu este un proiect care s-a născut firesc, din experiența pe care Narada a dobândit-o deja ca organizație care activează în domeniul Educației. Am fost în expediții, în județe din toată țara și astfel am aflat despre multe școli care aveau nevoie de ajutor, despre copii sau comunități întregi cu nevoi educaționale, care nu știau unde să ceară sprijin, poate nici nu-și imaginau că există posibilitatea să se facă auziți. Noi am oferit deja această oportunitate prin platformele Narada.ro și NaradiX, prima platformă de învățare remedială din România, iar proiectul HartaEdu a venit cu soluții suplimentare. Reprezintă platforma-voce a școlilor din România, care face o punte de legătură între Educație și mediul de business. Profesorii și membrii societății civile pot înscrie pe platformă urgențele din sfera Educației indiferent de natura lor (probleme de infrastructură a școlilor, a sălilor de clasă, nevoi speciale ale profesorilor și elevilor). După ce e verificată de Narada, sesizăm Inspectoratul școlar din zonă, ca să ne asigurăm că știu de problemă, dar – cel puțin pentru moment – nu o pot rezolva. Pasul următor este să alertăm agenții comerciali locali, pe o rază de 60 de km, ca să se implice în soluționarea urgenței în Educație.

HartaEdu.ro este un proiect care vine în întâmpinarea unei nevoi reale din sistemul educațional, pentru că oferă avantajul unui cadru unde necesitățile să se facă auzite și să fie soluționate prin implicarea mediului de afaceri și a societății civile.

Câte urgențe aveți deja semnalate pe HartaEdu și câte dintre ele se află deja în curs de soluționare

În acest moment, sunt peste 200 de urgențe semnalate pe HartaEdu, iar cele mai multe sunt referitoare la dotările sălilor de clasă și la infrastructura școlii. Este nevoie de foarte multe, de la mobilier, tehnologie, manuale și materiale didactice, table, până la amenajarea unor săli de sport, biblioteci, furnizarea de autobuze școlare, renovări, soluții de încălzire etc. Practic, atunci când te uiți pe HartaEdu observi care sunt nevoile reale ale învățământului de la noi. Am lansat HartaEdu la începutul lunii octombrie și, în aproximativ trei săptămâni, avem deja rezolvate 19 alerte şi cel puţin 5 în proces de rezolvare. Bineînțeles, ne străduim să le rezolvăm cât mai repede și pe celelalte, mai ales pe cele care sunt în regim de urgență.

Care sunt țintele Narada pentru finalul anului școlar?

Până la finalul acestui an școlar, ne propunem să avem 2400 alerte rezolvate. Probabil că HartaEdu va fi multă vreme de acum încolo plină de stegulețe care să indice urgențele, dar suntem convinși că acesta este, dintr-o anumită perspectivă, un semn bun. O alertă înseamnă nu doar un strigăt de ajutor pentru rezolvarea unei necesități, ci și un semn de implicare, de asumare a responsabilității sociale. Și, cu cât înțelegem mai mulți – societate civilă și mediu de afaceri – că problema Educației se poate rezolva doar prin concursul tuturor, cu atât ne va fi mai bine, mai repede. Se spune, foarte adevărat, că Educația se referă la viitorul nostru. Să-l facem împreună să arate cât mai bine

Adelina Toader
Adelina Toader
Adelina este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din iunie 2021. Adelina are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Și-a început cariera jurnalistică în grupul de presă Bursa avansând de la poziția de redactor până la cea de Managing Editor. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, Adelina a realizat interviuri cu miniștrii, ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.
Cele mai citite

Majoritatea tinerilor care vor să meargă la facultate plănuiesc să muncească în paralel

Mai bine de 34% dintre respondenți spun că familiile nu-i vor putea susține financiar la facultate. Tot legat de situația materială, aproape 78% dintre adolescenți sunt îngrijorați...

Alexandru Arşinel a fost înmormântat

Actorul Alexandru Arşinel, care a murit la vârsta de 83 de ani, joi, la Spitalul Universitar din Capitală, a fost înmormântat, duminică, la Cimitirul...

LIVE UPDATE Protestul AUR a paralizat traficul în centrul Capitalei

Protestul organizat de AUR a început la ora 14 în Piața Universității, iar de la ora 15 oamenii de acolo vor pleca în marș...
Ultima oră
Pe aceeași temă