Parlamentul European a adoptat o rezoluție care atrage atenția asupra pericolului ca, în contextul crizei coronavirusului, autoritățile naționale să fie tentate să ia măsuri restrictive care ar încălca normele democratice.
Parlamentul European semnalează, astfel, „riscul apariției unor abuzuri de putere” și invită Comisia Europeană “să își intensifice eforturile prin luarea de măsuri juridice atunci când este necesar” – cu alte cuvinte. să trimită avertismente statelor membre.
Aceste idei sunt incluse într-o rezoluție adoptată, vineri, de Parlamentul European. Documentul, aprobat cu 496 de voturi pentru, 138 împotrivă și 49 abțineri, prezintă un bilanț al situației valorilor democratice europene în contextul măsurilor naționale de combatere a pandemiei de COVID-19.
Cu o zi înainte, joi, la o dezbatere cu comisarul pentru Justiție, Didier Reynders, aproape toți vorbitorii își exprimaseră îngrijorarea cu privire la respectarea drepturilor cetățenilor, mai ales ale grupurilor vulnerabile, din mai multe țări ale UE în care au fost reglementate “măsuri de urgență”.
Parlamentul European subliniază că măsurile de urgență prezintă un „riscul apariției unor abuzuri de putere” și subliniază că acestea trebuie să fie necesare, proporționale și temporare atunci când acestea afectează democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Guvernele statelor membre UE nu ar trebui „să abuzeze de prerogativele excepționale pentru a adopta legi care nu au de-a face cu obiectivele legate de situația de urgență sanitară provocată de pandemia de COVID-19”, consideră eurodeputații.
Concret, Parlamentul European solicită statelor membre să pună capăt „stării de urgență” sau cel puțin să definească în mod clar delegarea prerogativelor către cadrele executive și să asigure unui control și un echilibru parlamentar și judiciar adecvat.
Guvernele trebuie să se abțină de la restricționarea nejustificată a libertății de întrunire sau interzicerea demonstrațiilor pentru a adopta măsuri controversate, precum și să se abțină de la adoptarea de măsuri cu profund impact asupra drepturilor fundamentale, precum drepturile legate de sănătatea sexuală sau reproductivă (cum ar fi interzicerea de facto a avortului în Polonia), atâta vreme cât preocupările de natură sanitară nu permit dezbaterea democratică necesară și protestele sigure.
„Această pandemie se dovedește a fi cea mai gravă criză din istoria Uniunii Europene. Cu toate acestea, Parlamentul European își îndeplinește datoria față de cetățeni prin lupta pentru drepturile și libertățile lor, în special în cazul în care guvernele folosesc pandemia ca pretext pentru a ataca valorile UE. Comisia și statele membre trebuie să își intensifice eforturile de susținere a drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept în timpul acestei crize și să se asigure că guvernele respectă principiile democratice”
Juan Fernando López Aguilar
Raportor, Spania
“Decizia de prelungire a stării de alertă nu este o decizie politică, este o decizie care este fundamentată de evaluări, de analize care sunt făcute de specialişti, de epidemiologi, care consideră indispensabilă prelungirea pentru 30 de zile a stării de alertă, pentru că starea de alertă îţi dă toate acele instrumente de care ai nevoie ca să poţi să aplici regulile”
Ludovic Orban,
Prim-ministru
Ce se urmărește prin campania de știri false despre coronavirus?
Se încearcă decredibilizarea eforturilor autorităților din statele democratice, inclusiv din România și se caută scăderea încrederii populației în anumite instituții ale statului, cum ar fi Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării.
Pot fi identificate știrile false?
Da, știrile false pot fi separate de cele adevărate, dacă se caută verificarea informațiilor din mai multe surse, mai ales din surse de informații oficiale ale Guvernului sau ale ministerelor implicate.
Parlamentul European atrage atenția și asupra proceselor electorale. Astfel, autorităților naționale li se recomandă “să respecte dreptul la alegeri libere și corecte, în special în ceea ce privește modificările legislației electorale”, precum și “să asigure drepturi egale pentru cei care candidează la alegeri și desfășoară campanii electorale, și să ia in considerare forme alternative de vot”.
De asemenea, se recomandă “să dea dovadă de reținere absolută în ceea ce privește restricționarea libertății de circulație, în special în ceea ce privește dreptul la viața de familie”. Statelor UE li se mai cere să garanteze dreptul la educație prin asigurarea accesului elevilor la procesul educativ, să garanteze accesul la procedurile de azil în pofida pandemiei și să evacueze imediat taberele de refugiați din insulele grecești și să mute solicitanții de azil în alte țări europene, precum și să găsească soluții pentru protejarea drepturilor acuzaților și ale deținuților.
Prin aceeași rezoluție, de la sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să efectueze o evaluare a măsurilor luate în „primul val” al pandemiei COVID-19, în plus față de observațiile inițiale din primul raport anual privind statul de drept, precum și “să examineze posibilitatea unor acțiuni în justiție pentru a proteja valorile fundamentale ale UE, atunci când este necesar”.
Raportorul spaniol Juan Fernando López Aguilar a avertizat că „această pandemie se dovedește a fi cea mai gravă criză din istoria Uniunii Europene. Cu toate acestea, Parlamentul European își îndeplinește datoria față de cetățeni prin lupta pentru drepturile și libertățile lor, în special în cazul în care guvernele folosesc pandemia ca pretext pentru a ataca valorile UE. Comisia și statele membre trebuie să își intensifice eforturile de susținere a drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept în timpul acestei crize și să se asigure că guvernele respectă principiile democratice în cadrul măsurilor luate”.
