În ultimii ani, cercetăşia a luat amploare și în România. Mii de copii se îndreaptă spre unul din cele circa 80 de cluburi locale de cercetaşi. Ei au parte de aventură, distracţie şi educaţie, cât mai mult în natură. De patru ori pe an, micii cercetaşi îşi iau rucsacul în spate şi merg în tabere, în mijlocul naturii. Vara, pentru aproape o săptămână, taberele cercetăşeşti au loc la cort. Merg în drumeţii, organizează tot felul de jocuri de echipă, participă la ateliere de prim-ajutor, supravieţuire, orientare şi istorie, iar cântecele răsună seară de seară în jurul focului de tabără. Totul, departe de tehnologie, bucurându-se astfel pe deplin de copilărie.
Un alt fel de educație
În astfel de grupuri, cercetașii învață cum să facă alegerea potrivită și să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, astfel încât să fie pregătiți pentru o viață independentă. „Cercetăşia este mai mult decât educaţie. Cercetăşia este un stil de viaţă. Noi încercăm să le oferim copiilor o altă alternativă distracţiei – fără telefoane, fără tablete”, spune unul dintre liderii Centrului Sf. Nicolae din București, Alexandru Munteanu, citat de Mediafax. Clubul Local Sf. Nicolae activează la Casa de Cultură Studenţească din Capitală şi este unul dintre cele 15 cluburi din Bucureşti.
„La început aveam foarte puţin copii, vreo 15 la număr din ce îmi aduc aminte, dar cu multă muncă, cu implicarea liderilor voluntari şi cu mult altruism am ajuns într-un timp relativ scurt să avem aproape 200 de copii şi să fim un centru de referinţă în România”, povesteşte Alex Munteanu, pe care toţi copiii îl strigă Bagheera, după personajul din Cartea Junglei. În prezent, la Sf. Nicolae vin copii din tot Bucureştiul şi chiar din localităţile de lângă Capitală.
De la ce vârstă copiii pot deveni cercetași
Cercetaşii sunt împărţiţi pe mai multe ramuri de vârstă, fiecare ramură având un anumit specific şi cadru simbolic. O categorie în dezvoltare este cea de „castorași”, pentru copii cu vârsta de cinci-șase ani.
– În mod normal, cercetășia începe de la vârsta de șapte ani la 10 ani, când intră în categoria „lupișori”. Modelul folosit pentru lupişori drept cadru simbolic este Cartea Junglei scrisă de Rudyard Kipling, se arată pe site-ul Organizației Naționale Cercetașii României (ONCR). „Între 7 şi 10 ani puterea imaginaţiei copiilor este maximă, iar aceştia ajung să inventeze personaje inspirându-se din poveşti, de la televizor, din viaţa de zi cu zi. La această vârstă, copiii se imaginează ca fiind eroi din poveşti sau animale – personaje din desene animate, dar ştiu destul de bine că este doar un joc şi-l acceptă aşa cum este”, explică ONCR.
– Copiii devin „temerari” de la 11 la 14 ani: „Transformările propriului corp, contradicţiile care încep să apară şi întrebările pe care şi le pun îi rup pe tineri din siguranţa căminului copilăriei lor. Încep să îşi caute noi surse de identificare pentru a-şi construi identitatea. Acum aceşti tineri au nevoie de orizonturi mai largi, care să le permită să îşi exprime noile şi măreţele abilităţi. Nimic nu le face mai multă plăcere, la această vârstă, decât să descopere noi lucruri şi să fie surprinşi de imprevizibil”, explică Organizația Cercetașilor.
– „Exploratorii” sunt copiii între 15 și 19 ani. Cadrul simbolic al acestei grupe de vârstă este Cetatea. „Comunitatea reprezentată simbolic prin cetate este locul unde, pas cu pas, descoperă că trăiesc chiar în interiorul ei, că au de învăţat de la tot ce oferă ea şi mai departe vor ajunge să fie activi prin a se implica şi a realiza diferite proiecte astfel încât, atunci când ei vor fi pregătiţi să îşi vadă rezultatele şi să meargă mai departe, să facă acest lucru prin organizarea unui mare eveniment – unul de neuitat pentru ei”, descriu cei de la ONCR.
– „Seniorii” sunt adolescenții între 19 și 24 de ani, etapă în care încep să se implice din ce în ce mai mult în viaţa cercetăşiei şi să-i ajute şi pe alţii să ajungă cercetaşi. Cadrul simbolic al acestei categorii este Călătoria, seniorul fiind un călător pornit pe drumul spre maturitate. „Tânărul la această vârstă se află într-o continuă căutare a propriului EU, în definirea propriului caracter, în crearea unui sistem de valori propriu, în descoperirea propriului loc în cadrul societăţii. Călătoria reprezintă practic drumul propriu de dezvoltare personală, un drum presărat de provocări, un drum care îndeamnă la autodepăşire”, explică Ogranizația Națională a Cercetașilor.
Potrivit informațiilor din regulamentul de organizare, înscrierea ca cercetaș se face contra unei taxe. De asemenea, membrii achită o taxă trimestrială. Cercetăşia nu este rezervată numai tinerilor. Există un număr mare de adulţi care sprijină prin voluntariat dezvoltarea tinerilor şi ajută la organizarea diferitelor activităţi. Dacă aveți copilul cercetaș, aveți astfel ocazia să petreceți timp de calitate cu el.
Legea Cercetaşului
1. Cercetaşul îşi iubeşte patria sa, România, şi pune interesele ţării şi colectivităţii deasupra celor personale.
2. Cercetaşul crede în Dumnezeu şi respectă credinţa celorlalţi.
3. Cercetaşul este loial, îşi respectă cuvântul dat, spune adevarul, este curat în gând, în vorbă şi în faptă.
4. Cercetaşul este util şi îşi ajută semenii în orice situaţie, este un prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii.
5. Cercetaşul este econom şi cumpătat, respectă munca şi proprietatea, este îngăduitor cu alţii şi sever cu sine, îşi îngrijeşte corpul şi duce o viaţă sănătoasă.
6. Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte natura şi este bun cu animalele.
7. Cercetaşul îşi iubeşte şi ascultă părinţii, îți respectă profesorii şi şefii, este disciplinat în tot ceea ce face, respectă părerile altora şi îşi asumă răspunderea faptelor sale.
8. Cercetaşul este curajos şi încrezător în puterile lui, vioi şi plin de însufleţire.
9. Cercetaşul iubeşte învăţătura şi la rândul său îi învaţă şi pe alţii.
10. Cercetaşul se străduieşte să facă în fiecare zi o faptă bună, oricât de neînsemnată ar părea ea.
Promisiunea Cercetaşului
„Promit, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să slujesc lui Dumnezeu şi ţării mele, să-mi ajut aproapele în orice moment şi să mă supun Legii Cercetaşului.”
