Summit-ul a fost inițiat de Karmenu Vella, Comisar European pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit. „Această întrunire ce vizează calitatea aerului a fost convocată din trei motive. Pentru a proteja cetățenii. Pentru a clarifica faptul că dacă nu are loc nicio îmbunătățire a calității aerului, vor exista consecințe legale. Și pentru a reaminti Statelor Membre că această etapă vine la finalul unei lungi, unii ar spune prea lungi, perioade de oferte de ajutor, sfaturi și avertismente,” a spus Comisarul Maltez.
În ianuarie 2018 Comisia Europeană a mai adoptat o politică pentru a sprijini autoritățile publice din Statele Membre în asigurarea conformării la standardele de mediu stabilite la nivel european (Planul de Acțiune pentru Asigurarea Conformității), care definește un set de măsuri specifice pentru a crește nivelul conștientizării publice a problemelor de mediu, pentru a stabili un sistem de monitorizare și pentru a asigura conformarea la reglementările de mediu la nivel european ce previn poluarea aerului.
Planul de acțiune va afecta toți operatorii industriali, furnizorii de utilități publice, fermierii, silvicultorii, vânătorii și alte părți interesate, ale căror activități au un impact negativ asupra mediului. Toate acțiunile trebuie implementate în perioada 2018-2019.
„Principala noastră responsabilitate ca și Comisie este față de milioanele de europeni – tineri și vârstnici, bolnavi și sănătoși – care suferă din cauza calității a aerului. Părinții unui copil care suferă de bronșită sau fiica unei persoane cu o afecțiune pulmonară doresc să vadă îmbunătățiri ale calității aerului cât mai curând posibil. Pentru ei, planurile de acțiune pe un interval de 10-12 ani sau planurile ineficiente sunt inutile,” a adăugat Karmenu Vella.
Fermitatea acțiunilor Comisiei poate fi numită cu greu excesivă. Mai mult de 190.000 de respondenți români din toată țara au participat la Sondajul privind Calitatea Aerului Ambiant la Nivel Național din 2017 și au evaluat calitatea aerului din țară. Problema protejării mediului este extrem de importantă pentru Ploiești – centrul industrial și petrolier al României.
Ploiești devine din nou orașul care atrage importanți jucători internaționali din diverse sectoare industriale pentru stabilitatea economică. Instalațiile chimice ale Unilever, Coca-Cola, Isover, capacitățile de rafinare a petrolului ale OMV Petrom, LUKOIL PETROTEL și KazMunayGaz și un număr de alte instalații mari de producție sunt situate în jurul orașului. Investițiile în producție sunt asociate unei creșteri semnificative a riscurilor față de mediu, întrucât nu toate întreprinderile s-au angajat să implementeze programele de reducere a impactului negativ asupra mediului. În același timp, cele mai responsabile întreprinderi sunt reprezentante ale unor afaceri mari.
De exemplu, Directorul General al PETROTEL LUKOIL, Andrei Bogdanov le-a spus reporterilor că de la achiziționarea rafinăriei din 1998, compania a investit mai mult de 120 milioane USD în modernizarea instalațiilor și implementarea programelor de mediu pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului.
„Aplicăm tehnologii moderne care sunt utilizate de cele mai ecologice rafinării de petrol din lume,” a subliniat Bogdanov. Toate instalațiile de rafinare respectă cerințele europene BAT (Cele mai bune tehnologii disponibile).
LUKOIL a fost prima companie rusească care s-a alăturat CSR Europe ca membru corporativ, cea mai mare organizație europeană care unește în jur de 11.000 de întreprinderi. Acest statut de membru recunoaște transparența activităților corporației în domeniul responsabilității sociale pentru o dezvoltare durabilă și îndeplinirea completă a standardelor stabilite la nivel european.
În același timp, această publicitate nu este tipică pentru afacerile de dimensiuni mici și mijlocii și pentru noii jucători internaționali care caută să își dezvolte activitatea în Ploiești. De exemplu, compania japoneză „Calsonic Kansei” intenționează să investească până la 30 milioane € în construirea unei fabrici care să producă aparate electronice pentru autovehicule. Valoarea investițiilor în proiectele de mediu nu a fost specificată de companie.
Situația actuală subliniază necesitatea abordării propuse de Comisia Europeană care va afecta toate părțile interesate, care într-un anumit mod afectează negativ mediul. Conform Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, Ploiești a înregistrat în mod repetat o creștere semnificativă a nivelurilor de dioxid de azot.
Emisiile de acest tip provin de obicei din arderea lichidului combustibil, a combustibilului solid și a combustibilului gazos în diverse infrastructuri municipale, industriale și gospodării. Emisiile de NO2 mai sunt generate de gazele de eșapament ale vehiculelor. Expunerea excesivă la dioxidul azot poate conduce la inflamarea căilor respiratorii, scăderea funcției pulmonare și agravarea astmului bronșic.
Trebuie menționat că cel mai înalt nivel de poluare cu dioxid de azot a fost înregistrat de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului lângă stația de cale ferată din Ploiești. Acest lucru înseamnă că infrastructura municipală, dar și gospodăriile și transportul urban sunt o sursă majoră de poluare a aerului care se distinge frecvent de celelalte din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Abordarea complexă propusă de Comisia Europeană poate conduce la schimbări pozitive semnificative ale mediului, atât în Uniunea Europeană, cât și în România.
