Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Căldura din calorifere pornește mai devreme și se oprește mai târziu

Proiectul prin care regiile de termoficare din țară vor da mai mult timp căldură – pentru a încasa, evident, mai mulți bani – a devenit lege.

Denisa Marin 0 comentarii

30.05.2018 - 18:22

În Monitorul Oficial din 21 mai a fost publicat următorul act normativ: „Articolul 117 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei termice se modifică și va avea următorul cuprins: Începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii de tip urban va avea loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutiv, între orele 20.00–06.00, a unor valori medii de temperatură exterioară de  +10˚C sau mai mici, iar oprirea căldurii se va face după trei zile consecutive în care temperatura aerului exterior depășește +10˚C între orele 20.00–06.00“.

 Acest lucru înseamnă că CET-urile din toată țara, fie de stat ori private, vor porni mai devreme furnizarea agentului termic și o vor opri mai târziu. Cu precădere de acest lucru va beneficia RADET, regia bucureșteană cu cei mai mulți clienți, de care depind, pentru căldură și apă caldă, 60% din apartamente.

În prezent, intervalul luat în calcul, atât pentru pornirea instalațiilor, cât și pentru oprirea lor, este 18.00–06.00. În consecință, RADET și celelalte regii vor câștiga zile, poate săptămâni de livrare suplimentară de căldură, adică bani în plus. Bani de care RADET are maximă nevoie, fiind aproape în colaps, cu datorii de miliarde de lei, pierderi masive în rețea și din ce în ce mai puțini clienți.

 

Gabriela Firea likes this

 Schimbarea legislativă este făcută, parcă, pe placul Gabrielei Firea, primarul Bucureștiului, care are în ogradă „cartoful fierbinte“ al RADET. „Primăria Municipiului București, deținătoarea celui mai mare sistem centralizat de alimentare cu energie termică la nivel național, la care sunt branșate 562.192 de locuințe, ne informează că tot mai mulți consumatori reclamă faptul că pornirea, respectiv sistarea încălzirii se realizează în perioade total inadecvate, confortul termic din locuințe nefiind asigurat, și solicită modificarea prevederilor legale. Totodată, starea tehnică necorespunzătoare a rețelelor termice care aparțin infrastructurii serviciului public de alimentare cu energie termică, majoritatea cu durata de viață depășită, determină întârzierea furnizării energiei termice la începutul perioadei de încălzire, datorită multitudinii de avarii înregistrate ca urmare a spargerii conductelor de transport și distribuție agent termic“, se arată în Nota de Fundamentare a HG.

Pentru Firea, această lege este un balon de oxigen, având în vedere că găsirea unei soluții pentru aproape falita RADET (datorii de peste 1 miliard de euro) cade în sarcina primăriei pe care o conduce. Și că tot Firea s-a străduit din răsputeri să aducă la PMB și Elcen, producătorul agentului termic pe care îl distribuie RADET. Aproape a reușit, Ministerul Energiei fiind de acord, în principiu, să transfere Elcen la Primărie. RADET și Elcen vor constitui noua Companie Municipală Energetică București, o societate care se va confrunta cu provocări majore pentru că va gestiona un sistem de termoficare învechit, cu  pierderi ce ajung la 70% și datorii de peste 1 miliard de euro.

Firea a și recunoscut că lucrează mult mai bine cu actualul premier decât cu anteriorii. „În acest moment colaborăm, eu spun, şi-mi e şi teamă aproape să spun cu toată gura, pentru că la ce experienţe negative am avut anul trecut... practic, eu sunt la al patrulea Guvern acum, ca primar general. Am lucrat pe timpul Guvernului Cioloş, am lucrat ca primar general pe timpul Guvernului Grindeanu, pe timpul Guvernului Mihai Tudose şi acum, de departe – şi nu o spun pentru că este doamnă şi pentru că o consider nu doar colegă, ci şi prietena mea – dar este cu totul un alt stil de lucru, o cu totul altă eficienţă a muncii şi, în primul rând, o cu totul altă preocupare pentru proiectele acestea care le fac viaţa, într-adevăr, mai bună românilor. În acest moment este o colaborare foarte bună“, a spus Firea într-o emisiune la Antena 3.

 

Ce se întâmplă cu subvenția la încălzire?

 Guvernul României este obligat de un calendar stabilit cu Uniunea Europeană ca din 2018 să elimine subvenția pentru energia termică acordată acum populației, cu excepția unor grupuri vulnerabile. Efectul imediat este majorarea considerabilă a facturilor la întreținere, având în vedere că, în funcție de oraș, subvenția acordată de primării merge până la 50% din costul gigacaloriei. Fără această subvenție întreținerea se va dubla.

Cei mai mulţi români care beneficiază de subvenţionare la energia termică sunt din Bucureşti. Recent, primarul general Gabriela Firea a cerut autorităților centrale amânarea termenului până în 2021.

„Sunt convinsă că Guvernul va face demersuri pentru prorogarea termenului. Nu ar fi o premieră, este posibil, mai ales până la acel moment, să-i spunem T0 2021, când se va elimina şi bonusul de cogenerare şi atunci ar avea o logică. În toată această perioadă, atât autorităţile locale, cât şi Guvernul pot face investiţii masive în acest domeniu, aşa cum se va întâmpla şi în Capitală, subvenţia la un moment dat fiind eliminată natural, pentru că atunci când investiţia merge direct către aceste reţele, conducte de termoficare, se elimină pierderile de către reţea şi atunci automat factura la întreţinere e mai mică şi subvenţia poate fi eliminată treptat, dar nu brusc“, a spus edilul.

Primarul este de părere că, în prezent, dacă se merge pe calendarul stabilit cu UE, iar Guvernul şi autorităţile locale nu vor mai avea posibilitatea să subvenţioneze energia termică în ţară, situaţia va crea cazuri sociale grave și, în anumite localităţi, chiar „drame“.

„Dacă e să luăm cazul Bucureştiului, în ipoteza în care – dar eu nu o văd valabilă, pentru că vom subvenţiona în continuare gigacaloria –, în ipoteza în care cineva ar interzice această subvenţie, spunând că trebuie să beneficieze de ea doar aceste grupuri vulnerabile – pensionari, şomeri şi familii cu foarte mulţi copii şi un singur salariu – nu cred că ar fi corect. (...) Nu poţi să consideri un om bogat un cetăţean care are o familie și care, din motive financiare, locuieşte în continuare la bloc“, a susţinut edilul.

O situație prezentată de ANRE, care a căpătat, de anul trecut, și abilități în domeniul termoficării, arată că rețeaua centralizată din țară diferă mult, în funcție de oraș și subvenția acordată de municipalitate. În general, acolo unde concesiunea a fost dată unui privat costurile sunt mai mici. Cel mai mic preț al gigacaloriei pentru cei branșați îl plătesc locuitorii din Otopeni, lângă București – un neverosimil preț de 107 lei. Sistemul de termoficare este concesionat companiei Veolia. Sfântu Gheorghe și Întorsura Buzăului, 144 lei, respectiv 133 lei, sunt de asemenea ieftine. În București, unde 60% din apartamente sunt încă racordate la RADET, gigacaloria costă 163 de lei, dar costul aprobat al RADET este de 400 de lei, adică Primăria subvenționează cu 70% facturile la încălzire. Dacă nu ar mai face-o, bucureștenii s-ar confrunta cu un adevărat dezastru. 

 
 

Comentarii

loading...