La congresul național al deșeurilor de joia trecută, la care au participat reprezentanții Ministerului Mediului și ai Primăriei Capitalei, a fost exprimată ideea că Bucureștiul nu ar trebui sa devină un al doilea Napoli în privința gunoaielor care ar putea rămâne pe străzi iar administrațiile publice locale ar trebui să ia măsuri ca acest lucru să nu se întâmple.
Dar ceea ce nu a fost discutat la congresul național al deșeurilor este faptul că deșeurile din Napoli sunt deja în București, transportate, depozitate și arse fraudulos, alături de cianurile de la Aro Câmpulung, la groapa de gunoi Glina, aflată la 70 m de casele oamenilor, în totală contradicție cu legea.
Cu toate acestea, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov pregătește reautorizarea, sub masca unei stații de sortare, a bombei ecologice de la marginea capitalei, închisă acum doi ani, și care a contaminat ani de zile viața și sănătatea populației și a comunităților locale din jur, deși populația afectată, comunitățile locale, experți și autorități de mediu ai comunității europene și chiar ambasadorii de la București așteptau de la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov o decizie normală și legală, respectiv “închidere depozit de deșeuri Glina din Popești-Leordeni, Ilfov în baza Hotărârii de Guvern nr. 445/2009”.
Cu ceva timp în urmă ziarul italian L’Espresso a publicat o serie de articole ca urmare a unei anchete desfășurate, uimind și punând în alertă autoritățile statelor din Europa, inclusiv din Romania și Italia.
Clanul mafiot Camorra transportă deșeurile care au invadat orașul din sudul Italiei la groapa de gunoi „Ochiul Boului” din Glina, lângă București.
Același clan duce pe ascuns gunoaiele de la Napoli în România, au dezvăluit ziariștii italieni în ancheta publicată pe prima pagină a ziarului L’Espresso.
Deșeurile având destinație finală Glina sunt incinerate la groapa de gunoi „Ochiul Boului” prin incendii declanșate special, mai ales în timpul nopții.
Potrivit ziarului italian, în spatele societății Ecorec S.A., reprezentată de Victor Dombrovski, care se ocupă cu depozitarea și ulterior arderea spontană a deșeurilor provenite din Napoli, sunt membrii clanului italian.
L’Espresso mai spune că Interpolul se află în alertă maximă din cauza faptul că „aici sub Carpați a înflorit imensa rețea de firme ale Camorrei care se ocupă de gunoaiele gestionate de firme românești în spatele cărora se află însă firmele Camorrei – stapâna absolută în afaceri cu deșeuri”.
Jurnaliștii de la L’Espresso spun în continuare că arderea acestor gunoaie venite de la Napoli se face foarte ușor aici la groapa de gunoi Glina, deoarece aici se declanșează incendii de câteva ori pe an, iar acest lucru poate fi verificat din raportările înregistrate de echipele de pompieri.
Ziariștii de la L’Espresso încheie articolul ironizând autoritățile din România și arătând că scandalul gunoaielor este imens iar guvernanții români sunt vinovați nu doar pentru că îi protejeză cu bună știință dar, mai mult, au interese în eco-mafia din Balcani.
În acest punct nu putem să nu ne întrebăm de ce în Romania nu se face nimic în acest imens scandal?
Cine este interesat în a acoperi afecerile cu gunoi de la Glina ale Camorrei Napoletane?
Noi, cetățenii României, plătitori de taxe și impozite, habar nu am avut de pildă că acum 2 ani procuratura din Palermo a finalizat o mare anchetă pe teritoriul românesc pentru afacerile necurate ale familiei Ciancimino care, împreună cu Victor Dombrovski și Sergio Pilleri, au folosit groapa de gunoi Glina pentru activitatea de spălare de bani a familiei mafiote, având ca rezultat arestarea lui Victor Dombrovski și Sergio Pilleri de către Tribunalul din Roma în data de 31.01.2019.
De asemenea, în acest punct, nu putem să nu ne întrebăm de ce asociații și administratorii Ecorec S.A., care nu mai au mandat valabil, se ascund în spatele Corinei Blănaru, fost director economic, și a lui Gheorghe Moca, fost administrator în cadrul societății, care încearcă să cumpere influență de la toți funcționarii publici din Ministerul Mediului și din Agențiile din subordine în vederea reautorizării periculoasei gropi de gunoi Glina.
De asemenea, nu putem să nu întreabăm de ce domnul Viorel Toma, Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a interzis, contrar legii, verificarea de către Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov a identității persoanelor care au solicitat reautorizarea periculoasei gropi de gunoi Glina, având ca scop reactivarea circuitului de deșeuri ale eco-mafiei din Balcani.
De asemenea, în acest punct, nu putem să nu ne întrebăm de ce în momentul de față Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, la data de 20 ianuarie 2020 a făcut demersuri în sensul reautorizării gropii de gunoi Glina închisă în urmă cu 2 ani.
De ce, doamna Corina Blănaru, săgeata reautorizării gropii de gunoi Glina, se laudă pe la toate colțurile că a cumpărat influența domnului Viorel Toma și a funcționarilor publici de la Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov precum și că are întâlniri atât oficiale cât și neoficiale cu acești funcționari publici?
Cine se ascunde în spatele Ecorec S.A. și de ce a interzis domnul Viorel Toma această verificare, absolut legală, a identității unei societăți, care nu cere avizarea unui chioșc de gogoși ci solicită avizarea unei activități cu impact imens asupra sănătății populației, dar mai ales este o societate cu un istoric evident în infracțiuni ale eco-mafiei din Balcani, în ultima perioadă de 20 de ani?
Dorește Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov eliberarea unei autorizații de mediu cu un impact atât de mare asupra populației având ca beneficiari finali persoane care nu vor să apară la vedere sau care au o interdicție legală de a desfășura o astfel de activitate, încalcînd ca și autoritate a statului în mod flagrant legea?
De ce există atâta mister în jurul identificării unor persoane care cer o autorizație de mediu?
Direcția de Sănătate Publică Ilfov a exprimat o poziție clară și legală privind autorizarea așa zisei stații de sortare de la groapa Glina menționând ca studiul de sănătate publică realizat de Institutul Național de Sănătate Publică fost făcut pentru ambele obiective, atât pentru groapa de gunoi cât și pentru stația de sortare, amplasată în interiorul acestei gropi.
După cum este cunoscut de către toate autoritățile din România și din comunitatea europeană dar și de către populația afectată, studiul de sănătate publică realizat de Institutul Național de Sănătate Publică pentru tot amplasamentul gropii de gunoi Glina, pe care se găsește și stația de sortare, nu este corespunzător și nu pot fi realizate activități în acest sens, deoarece amplasamentul este în totalitate contaminat iar casele locuite se află la o distanță de 70 m de acest amplasament.
Cu toate că aceste lucruri sunt extrem de clare, cunoscute, evidente și tranșate, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov încearcă noi lămuriri ale acestor aspecte, divulgând către Ecorec corespondența oficială dintre instituții în scopul sprijinirii acesteia din urmă.
Care este interesul Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov Ilfov? Care este interesul lui Viorel Toma? Cu siguranță vom afla de la instituțiile statului abilitate în acest sens.
Noul Ministru al Mediului, domnul Costel Alexe, în rolul comisarului Corrado Cattani, prin pozițiile exprimate în cadrul Congresului Național al Deșeurilor, dorește cu toată tăria ca Bucureștiul să nu ajungă în situația orașului Napoli și gunoaiele să afecteze sănătatea populației.
Dar, în timp ce domnul ministru Costel Alexe, făcând eforturi sincere și vizibile care traversează de multe ori ecranul televizoarelor, pentru protejarea vieții și a sănătății comunităților locale, așa cum prevede fișa postului de ministru al mediului, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, agenție din subordinea Ministerului Mediului, promovează în data de 20 ianuarie anul curent, ilegal și contrar protejării sănătății populației, redeschiderea periculosului focar de infecție de la Glina, sub masca unei stații de sortare.
Nu putem să nu ne întrebăm în acest punct dacă este posibil acest derapaj în România anilor 2020 și dacă funcționarii publici care se ocupă de această periculoasă autorizare sunt șantajați sau șantajabili, pentru că nimeni, dar nimeni nu își poate imagina că un funcționar public poate fi cumpărat cu indiferent ce sumă pentru a autoriza o activitate care să îmbolnăvească în masă și să distrugă ca un virus și ca un flagel o comunitate locală de mai multe mii de persoane, aflate în imediata vecinătate a unei capitale europene.
Dar, ca și celebrul comisar Corrado Cattani, domnul Ministru Costel Alexe acționează într-o perioadă în care corupția a atins cote enorme iar anihilarea caracatiței de funcționari corupți din Ministerul Mediului și din agențiile din subordine, care nu fac cinste statului român, reprezintă un gest curajos, cu efectul solidarizării opiniei publice împotriva acestui flagel care provoacă și în prezent drame în rândul oamenilor și a populației neajutorate.
Cristian Botez
